Predică audio la sărbătoarea „Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului„ – 1 ianuarie 2022

Predică la 1 ianuarie 2022 – pr. dr. Ionel Popescu

Convergențe cu Tiberiu Ciobanu: Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos

Concertul de Crăciun „Vestim Nașterea”, ediția a XVII-a

O tradiție frumoasă a colindelor s-a statornicit la Parohia Timișoara-Iosefin. Cu o săptămână înainte de Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, parohia desfășoară o serie de activități pastorale, sociale și cultural-filantropice.

Așa cum este orice comunitate autentică, unită în valorile creștine, și în acest an grupul de tineri al parohiei, în cadrul întâlnirilor catehetice săptămânale a împodobit bradul de Crăciun și, împreună cu părintele diacon Marius Rumega și au exersat și cântat colindele tradiționale românești, ce vestesc nașterea Pruncului Iisus.

Duminică, 19 decembrie în biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost organizată ediția a XVII-a a Festivalului de colinde „Vestim Nașterea”, la care au participat sute de copii, însoțiți de părinți și bunici. 

Concertul de colinde a fost susținut de corala „Doina Banatului”, a Parohiei Timişoara-Iosefin, dirijată de prof. drd. Florin Nicolae Șincari. Îmbrăcați în miunatele straie românești, coriștii au impresionat asistența prin modul deosebit în care au interpretat colindele. Un buchet de colinde a fost oferit celor prezenți și de Corul Parohiei Timișoara Nord „Sfântul Ierarh Nicolae”, dirijat de prof. Corneliu Chircă și însoțiți de preotul paroh Romeo Dumitrașcu.  

În continuare, grupul de copii al parohiei, dirijat de prof. Adina Botezatu, îmbrăcați și ei în costume tradiționale, a adus bucuria sfintelor sărbători în sufletul copiilor și al credincioșilor prezenți în număr mare la sfânta biserică.

La finalul manifestării, atât coriștii, cât și toți copiii au primit pachete cu dulciuri din partea preoților slujitori, a Parohiei Ortodoxe Române Timişoara-Iosefin şi a Fundaţiei parohiale „Preot Ioan Olariu”.

Fapte ale milei creștine în perioada Postului Nașterii Domnului

Cu o săptămână înaintea Praznicului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Parohia Timișoara – Iosefin este alături de persoanele vulnerabile și de cei aflați în nevoi materiale. La inițiativa părintelui paroh Ionel Popescu, a Consiliului parohial, a Fundației Preot „Ioan Olariu”, a Societății Femeilor Creștin Ortodoxe și a Băncii Regionale pentru alimente Timișoara a fost organizată o acțiune pentru persoanele cu posibilități materiale reduse, a familiilor cu mulți copii și a elevilor cu rezultate foarte bune la învățătură, dar care provin din familii monoparentale, fără posibilități materiale. Pentru acest an s-au pregătit peste 150 de pachete cu alimente  neperisabile, necesare familiilor ce se confruntă cu greutăți materiale, pentru a se bucura de Sfântul praznic al Nașterii Domnului. Voluntarii parohiei, echipați corespunzător, cu mănuși și măști de protecție, au distribuit pachetele la domiciliul fiecărui beneficiar, care din motive de sănătate sau vârstă nu s-a putut deplasa până la oficiul parohial. Au beneficiat de ajutor și elevii și studenții proveniți din familii nevoiașe, dar cu merite deosebite la învățătură, cărora parohia le oferă lunar burse de studii, cu menirea de a contribui la creșterea calității educației și de a preveni abandonul școlar.

„Am sărbătorit anul acesta centenarul parohiei, 100 de ani de când vrednicii noștri înaintași coordonați de avocatul Emanuel Ungureanu au întemeiat Parohia Timișoara Iosefin sau Principele Carol, cum s-a numit la început. Imediat după înființarea parohiei au pus și bazele unei activități social-filantropice deosebite la nivelul parohiei și al orașului Timișoara. De atunci, această activitate s-a bucurat de sprijinul total al preotului Ioan Imbroane și al bisericii „Nașterea Maicii Domnului”. Moștenind o asemenea tradiție, ne simțim și noi obligați să o continuăm și astăzi, ca și în ultimii 20 de ani. Am pregătit pentru enoriașii noștri, care se confruntă cu probleme materiale, pentru persoanele vârstnice singure și pentru familiile cu mulți copii, hrană caldă, cât și pungi cu alimente neperisabile care să le fie de folos pentru sărbătoarea sfântă a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. Pe această cale adresăm mulțumiri Consiliului parohial, Comitetului parohial și mai ales bunilor noștri credincioși care, în fiecare an ne sprijină material pentru a fi de folos enoriașilor noștri, ce se află și acum în lipsuri, în nevoi și unii dintre ei în suferință. Este o activitate deosebit de frumoasă, care face cinste credincioșilor noștri, care face cinste bisericii și parohiei noastre Timișoara- Iosefin”, a precizat pr. Ionel Popescu, parohul comunității ortodoxe din Iosefin.

În cadrul parohiei Timișora-Iosefin funcționează și cantina săptămânală care oferă hrană caldă persoanelor nevoiașe. În prezent, pe baza anchetelor sociale efectuate, aproximativ 50 de persoane primesc hrană caldă și alimente neperisabile din partea parohiei si a Fundației „Preot Ioan Olariu”. Credincioşii care nu pot veni la parohie, primesc alimentele acasă prin bunăvoinţa unor credincioşi tineri. Activitatea acestei cantine este coordonată de doamna preoteasă Rodica Popescu.

De asemenea, pe data de 17 decembrie 2021, după oficierea Vecerniei, în sala de conferințe a parohiei, elevii de la Liceul C.D. Loga, coordonați de doamna profesoară de religie Alina Florei, au pus cântat colinde și au interpretat sceneta numită Viflaimul, în care este prezentat contextul Nașterii Domnului. La eveniment au participat clericii parohiei, credincioșii și familiile liceenilor implicați.

Biserica nu-și uită binefăcătorii. Doru Dinu Pavel Glăvan pomenit la Timișoara

Sâmbătă, 11 decembrie a.c., fostul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Pavel Glăvan a fost pomenit în biserica „Nașterea Maicii Domnului” din parohia Timișoara Iosefin. Slujba parastasului de 40 de zile a fost oficiată de către preotul Ionel Popescu, membru UZPR și preotul Eugen Babescu. La acest moment emoționant de rugăciune și pomenire, au participat membrii familiei și membrii filialei județene „Valeriu Braniște” a UZPR.
Personalitatea regretatului jurnalist, om de radio și de cultură a fost evocată, în cuvinte emoționante, de către președintele filialei locale a UZPR, conf. univ. dr. Ioan David și de preotul Ionel Popescu, paroh și vicar eparhial.
Ambii vorbitori au evidențiat calitățile profesionale și manageriale, dăruirea și dragostea lui Doru Dinu Pavel Glăvan pentru profesia de jurnalist, pentru valorile naționale și patriotice și, totodată, pentru Biserica și neamul nostru românesc.
Preotul paroh a amintit, de asemenea, familiei și celor prezenți un amănunt de puțini cunoscut și anume acela că, în copilărie, Doru Dinu Pavel Glăvan frecventa biserica parohiei Timișoara Iosefin, în care este acum pomenit și citea Apostolul în cadrul sfintei Liturghii.
Nu a fost uitată nici legătura statornicită de regretatul președinte UZPR cu frații români din Serbia, cărora le-a dăruit multe emisiuni frumoase și ziditoare de suflet și împreună cu care a organizat nenumărate manifestări frățești.
Astfel, Timișoara s-a alăturat zecilor de comunități ortodoxe din țară și de peste hotare care au înălțat o rugăciune pentru sufletul unui român adevărat, fiu credincios al Bisericii noastre.

Dumnezeu să-i așeze sufletul în cetele drepților și veșnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Preot Ionel Popescu

Parohia Iosefin și Revoluția din decembrie 1989*

Flacăra Revoluției din decembrie 1989 s-a aprins în sectorul parohiei Timișoara Iosefin, mai exact la casa parohială reformată din Piața Maria, nu departe de biserica noastră Nașterea Maicii Domnului.

Credincioșii aparținători parohiei ortodoxe române din această parte a orașului au fost martori oculari și participanți activi la evenimentele derulate acolo, începând cu data 15 decembrie 1989. Unul dintre ei, Constantin Zabulică (n. 14 noiembrie 1958) a fost împușcat mortal, pe data de 17 decembrie 1989, la aproximativ 200 m sud de biserica noastră, lângă clinica Odobescu. Întru pomenirea acestui erou martir, pe Bd 16 Decembrie 1989 a fost așezată o cruce de marmoră, cu următorul text: Te vom păstra mereu viu în sufletele noastre și te vom iubi mereu. Soția Liliana și fiica Ramona.

În acele zile fierbinți, coloanele de manifestanți formate din angajați ai întreprinderilor Solventul, Electromotor și Elba, pornite spre Piața Operei, dar și coloana care a venit în ziua de 20 decembrie 1989 dinspre Calea Șagului, au oprit în fața bisericii parohiale Timișoara Iosefin, toți participanții au îngenuncheat în fața lăcașului de cult și preotul Ioan Olariu, însoțit de diaconul Nicolae Izbașa (cântăreț la parohia noastră), au rostit împreună cu ei rugăciunea Tatăl nostru. În același timp, preotul paroh Ioan Tămaș și paraclisierul Dumitru Bezman trăgeau clopotele bisericii. Preoții noștri de la Iosefin au ținut apoi deschisă biserica în noaptea de 20/21 decembrie 1989 și au împărțit lumânări revoluționarilor[1].

Consiliul parohial de la Iosefin, întrunit în ședință de lucru la data de 31 decembrie 1989, a hotărât ca familiile nevoiașe din cuprinsul parohiei să fie ajutate cu haine, acestea urmând a fi identificate de preoți cu prilejul binecuvântării caselor de Bobotează. De asemenea, în acele zile de o încărcătură emoțională greu de descris în cuvinte parohia a depus în contul „Libertatea” suma de 25.000 lei[2]. S-a mai hotărât apoi ca banii încasați la tasul și pomenirile din zilele de 31 decembrie 1989 și 1 ianuarie 1990 să fie depuși tot în respectivul cont. Preoții parohiei Timișoara Iosefin au avut, totodată, curajul de a oficia slujba Parastasului pentru eroii căzuți în revoluție chiar în zilele de 20 și 21 decembrie 1989, slujbă ținută și în prima zi de Crăciun, cu acest prilej fiind donate revoluționarilor prezenți 10 pachete cu lumânări[3].

În data de 3 februarie 1990, parohia Timișoara Iosefin a primit un camion  cu articole de îmbrăcăminte prin Crucea Roșie din Düsseldorf, Germania, la intervenția familiei dr. Popa, urmașă a fostului nostru preot Titus Popa. Consiliul parohial a hotărât să fie întocmite liste cu credincioșii nevoiași ai parohiei, cărora le-au fost distribuite apoi pachetele cu haine[4].

Prețuirea și recunoștința parohiei ortodoxe române Timișoara Iosefin față de eroii martiri și toți timișorenii care au luat parte la protestele și luptele împotriva regimului comunist ateu s-au concretizat și prin înălțarea celor două troițe din fața bisericii parohiale, prin „fântâna plângătoare”, așezată în clopotniță, tricolorul care împodobește strana stângă a lăcașului nostru de cult și mai ales prin pomenirea de la ieșirea cu sfintele Daruri: „Pe ostașii, martirii și eroii români din toate locurile și din toate timpurile și pe martirii căzuți în revoluția din decembrie 1989, […], să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăția Sa!”. Amin.

                                                                         Preot dr. Ionel Popescu


* În volumul preot dr. Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribuții monografie, Ed. David Press Print, ediția a II-a, Timișoara, 2021, p. 177-178.

[1] Preot dr. Ionel Popescu, Preoți timișoreni luptători în Revoluția din Decembrie 1989, „Învierea”, Timișoara, anul XX nr.23 (473), marți, 1 decembrie 2009, p. 2.

[2] Fondul „Libertatea” a fost creat de către Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, prin Decretul-Lege nr.124/24 aprilie 1990, publicat în „Monitorul Oficial” nr.54/25 aprilie 1990. Scopul pentru care a fost creat era de a colecta bani de la cetățeni în vederea reparării clădirilor proprietate de stat, cooperatistă sau obștească, distruse în timpul revoluției din decembrie 1989, precum și a unităților aferente acestora, pentru refacerea locuințelor proprietatea unor cetățeni, acordarea de ajutoare pentru înlocuirea bunurilor casnice distruse în revoluție, acordarea de ajutoare familiilor care au dispărut ca urmare a participării active la revoluție, amenajarea cimitirelor eroilor și construirea de monumente în cinstea lor etc.

[3] Procesul-verbal al consiliului parohial din 31 decembrie 1989.

[4] Procesul-verbal al consiliului parohial din 4 februarie 1990.

Cimitire istorice timișene. Personalități bănățene în istoria locului

Predică audio la Duminica a XXVII-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove)

Predică la Duminica a 27-a după Rusalii – pr. dr. Ionel Popescu

Preotul Aurel Popescu a plecat să slujească în ceruri

            Vestea neașteptatei plecări la ceruri a părintelui Aurel Popescu, fostul consilier economic al Arhiepiscopiei Timișoarei, ne-a îndurerat profund.

            Cei care i-am fost apropiați, nu bănuiam că bărbatul puternic, sportiv, plin de energie ascundea în trupul său falnic, un dușman nevăzut, care l-a devorat pe dinăuntru și i-a adus sfârșitul vieții pământești. De asemenea, fratele nostru Aurel și-a purtat demn și discret suferința amară care-l chinuia, așa cum știe să o poarte un om credincios și un slujitor al lui Dumnezeu.

            Născut la data de 28 august 1952, în localitatea Bruznic, județul Arad, Aurel Popescu a studiat Teologia la Seminarul teologic din Caransebeș și la Institutul de Grad Universitar din Sibiu, între anii 1967-1976.

            După obținerea diplomei de licență în Teologie, a fost hirotonit diacon (28 august 1976) și preot (29 august 1976), de către episcopul Visarion Aștileanu al Aradului, pe seama parohiei Conop.

            Remarcându-se pe plan pastoral și administrativ-bisericesc, preotul Aurel Popescu a fost încadrat în funcția de secretar al oficiului protopopesc Lipova, pe care a onorat-o între anii 1977-1990.

            Între anii 1990-1996 a funcționat ca preot paroh la Solca, Arhiepiscopia Sucevei, pentru rodnica sa activitate slujitoare fiind hirotesit întru iconom-stavrofor, la 19 noiembrie 1991, de către arhiepiscopul Pimen Zainea.

            Simțind în suflet chemarea locurilor natale, părintele Aurel Popescu a primit binecuvântarea mitropolitului Nicolae Corneanu de a deveni fiu duhovnicesc al Arhiepiscopiei Timișoarei și, urmare acesteia a fost numit preot misionar la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, unitate medicală în care a slujit, cu dăruire, vreme de trei ani (1996-1999).

            Mitropolitul Nicolae Corneanu a apreciat calitățile administrativ-bisericești ale preotului Aurel Popescu și i-a încredințat greaua responsabilitate de consilier economic al Arhiepiscopiei Timișoarei, funcție pe care deținut-o între anii 1999-2009, fiind totodată preot slujitor la catedrala mitropolitană. În funcția de consilier economic, părintelui Aurel i-au revenit atribuții de mare responsabilitate, cum a fost aceea de a se ocupa de desprăfuirea  picturii catedralei mitropolitane din Timișoara, lucrare care a durat câțiva ani, dar pe care a finalizat-o cu bucurie și ajutor de la Dumnezeu.

            Dragostea față de familia fiului său, preotul Ciprian Popescu, l-a determinat să plece departe de țară și să deschidă un capitol nou în viața sa tocmai în Belgia. Astfel, între anii 2009-2017, i s-a încredințat slujirea de preot paroh la parohia germanofonă Sfânta Nino (Nina) – Eupen, unde a desfășurat o rodnică activitate pastorală și culturală până la pensionare.

            După revenirea la Timișoara, a primit binecuvântarea Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului de a sluji, ca preot îmbisericit, în biserica „Nașterea Maicii Domnului” a parohiei Iosefin, lăcașul de cult fiind situat în imediata apropiere a locuinței sale.

            Preoții și credincioșii parohiei Timișoara Iosefin l-au primit cu dragoste frățească și cu multă bucurie, părintele Aurel simțindu-se apreciat și respectat.

            La finalul acestor puține rânduri, avem obligația de a sublinia că preotul Aurel Popescu face parte din rândul tinerilor curajoși și credincioși, atașați valorilor noastre bisericești-ortodoxe, care, în anii grei ai regimului comunist-ateu, au hotărât să devină slujitori ai  lui Dumnezeu și ai oamenilor, fiind sprijiniți îndeaproape și de către credincioșii lor părinți.

            Iubitor de dreptate și adevăr, părintele Aurel s-a aflat în rândul locuitorilor orașului Lipova care, în decembrie 1989, s-au alăturat mișcărilor revoluționare începute la Timișoara, pentru ca neamul nostru românesc să se elibereze din lanțurile robiei comuniste și să pășească hotărât pe calea democrației, a libertății și a credinței.

            Boala incurabilă de care a suferit în ultimul an i-a înfrânt trupul, dar sufletul său de preot slujitor s-a mângâiat și s-a întărit în suferință prin rugăciune și prin virtuțile credinței, nădejdii și dragostei de Dumnezeu.

            În urma sa rămâne o familie preoțească frumoasă și binecuvântată cu nepoții care i-au înfrumusețat viața și rămân împlinirile pastorale care i-au împodobit slujirea și ostenelile așezate zeci de ani la altarul sfintei noastre Biserici.

Bunul Dumnezeu să-i așeze sufletul în cetele preoților drepți și iubitori de Hristos, și să reverse balsamul mângâierii în sufletul doamnei preotese, al copiilor și nepoților săi.

            Din Timișoara, „orașul florilor”, cei ce l-am iubit și prețuit trimitem o lacrimă și o floare a neuitării, să fie așezate în fața crucii care-i străjuiește mormântul până la obșteasca Înviere.

            Veșnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

„Omul, comoara lui Dumnezeu” – Convorbiri duhovnicești cu † Ioan al Banatului

Cu prilejul binecuvântatei aniversări a șapte decenii de viață dăruită de bunul Dumnezeu, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan ne dăruiește o nouă lucrare de aleasă bogăție duhovnicească, o comoară de învățături pentru sufletul nostru frământat și împresurat adesea de „spinii urii și ai altor păcate”.

Realizată, ca și volumele anterioare, sub formă de întrebări și răspunsuri, această lucrare poartă pecetea inconfundabilă a originalității, temele abordate fiind înveșmântate în hlamidă metaforică, stil literar-duhovnicesc specific Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului, care atinge corzile sensibile ale sufletului nostru.

Cele două coperte ale acestei admirabile lucrări dezvăluie cititorului interesat de viața duhovnicească, tema centrală la care face referire Înaltpreasfinția sa și anume, OMUL.

Asemenea psalmistului care se întreba „ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el” (Psalmul 8, 4-5), Înaltpreasfințitul Părinte Ioan se întreabă, la rândul său: „De ce L-a trimis Tatăl pe Fiul Său în lume? L-a trimis pe Hristos Domnul să caute comoara Sa pe pământ.

Omul este comoara lui Dumnezeu pe care moartea o ascundea mereu. Pe om îl ascundea mereu. Pe om îl ascundea sub pământ. Aici L-a trimis Dumnezeu Tatăl pe Fiul Său să-I caute comoara și s-o aducă în cer.

Fii binecuvântată, comoară a lui Dumnezeu pe pământ!”

Acesta este miezul celei mai recente cărți a Părintelui Mitropolit Ioan.

În centrul cuvântărilor și al predicilor sale duminicale, Ierarhul nostru încălzește mereu sufletul preoților și al credincioșilor cu asemenea mărgăritare ale Evangheliei, „candelă aprinsă prin harul Duhului Sfânt”.

Lecturând, pe nerăsuflate, cele aproape 200 de pagini ale acestui „pateric bănățean”, mult folositor nouă pe „cărarea crucii și a raiului”, am descoperit, încă o dată că „Înviatul din Nazaret” este centrul vieții noastre duhovnicești, iar noi suntem „comoara” Sa, pe care a smuls-o cu Sângele Său, din robia păcatului și a morții.

Maxima finală, cu mireasmă de apoftegmă, care încheie volumul, ne transpune în planul profetic al existenței pământești: „Timpul a încărunțit – scrie Înaltpreafinția Sa –, ne așteaptă Hristos!” Să luăm aminte!

Mulțumim, Înaltpreasfinția Voastră, Părinte Mitropolit, pentru acest tezaur nou de învățături duhovnicești.

Preot Ionel Popescu

Părintele Mitropolit Ioan la ceas de binecuvântată aniversare

Biserica bănățeană, cu preoții, monahii și credincioșii ei, sărbătorește șapte decenii de la venirea pe lume, în Petraniul Bihorului, a Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului.

Născut într-o familie de plugari credincioși, descendenți din neamul lui Menumorut, Înaltpreasfinția Sa a trecut, în cele 7 decenii de viață dăruită de Dumnezeu, prin greutăți, lipsuri și încercări, dar le-a depășit cu înțelepciune, cumpătare, muncă,  studiu și credință în Dumnezeu, păstrându-și totodată sufletul curat.

După studiile universitare finalizate cu rezultate excepționale, viitorul ierarh a auzit glasul Domnului și în urmă cu 41 de ani, s-a închinoviat în obștea mănăstirii Lainici.

A studiat apoi Teologia, la zi și, concomitent, s-a ocupat de zidirea și restaurarea multor biserici, mănăstiri și alte așezăminte bisericești în Arhiepiscopia Craiovei.

Primind o bursă de studii, a plecat la Ierusalim și s-a specializat în exegeză, arheologie, istorie biblică, egiptologie și orientalistică.

Ales episcop al Covasnei și Harghitei, în anul 1994, a revitalizat viața bisericească pe acele plaiuri românești, a ridicat din ruine vechile biserici și mănăstiri, a zidit unele noi și a constituit comunități parohiale, păstorite de preoți pe care i-a trimis la Teologie. În aceste comunități au renăscut credința și tradițiile strămoșești și se păstrează identitatea noastră națională .

Despre jertfa și împlinirile pastorale, culturale, filantropice și patriotice ale  arhiepiscopului Ioan în acele părți s-a scris și se va mai scrie încă multă vreme. Dumnezeu a rânduit să-l răsplătească pe „Ierarhul munților” cu înalta demnitate de Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului .

Au trecut, iată, aproape 7 ani de la momentul istoric al alegerii sale la cârma eparhiei oblăduite de Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș și păstorită de luminații arhipăstori, Vasile Lazarescu și Nicolae Corneanu.

Nu este acum ceasul bilanțului pentru slujirea Înaltpreasfințitului Ioan la Timișoara, dar câteva aspecte trebuie, totuși, menționate.

În cei 7 ani de înțeleaptă, smerită și binecuvântată arhipastorire, împodobită cu zidirea a numeroase lăcașuri bisericești și așezăminte filantropice, cu implicarea pilduitoare în rezolvarea multiplelor probleme ale orașului și județului nostru, Înaltpreasfințitul Ioan a străbătut eparhia de la un capăt la altul, a stat de vorbă cu preoții, monahii și credincioșii, le-a ascultat și le-a împlinit nevoile, a cântat în strana bisericilor, a construit case pentru nevoiași, a adus bucurie și speranță în multe suflete împovărate de griji și suferințe.

Dragostea Părintelui Mitropolit Ioan pentru preoți, monahi și credincioși, pentru orfani, văduve, familii cu mulți copii, pentru bolnavii din spitale și din așezămintele speciale, pentru vârstnicii fără aparținători, pentru oamenii străzii și mai nou, pentru migranți a încolțit și rodește în sufletul multor oameni care au început să-i fie alături în aceste acte de caritate creștină.

Pentru toate acestea și pentru alte bune făptuiri, știute și neștiute, mulțumim Tatălui ceresc, Care, prin rugăciunile Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ne-a dăruit un arhipăstor cu râvna și dăruirea Sfântului Nicolae, și- L rugăm să-i dăruiască Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan ani mulți și luminoși de arhipastorire, cu sănătate, cu pace și bucuria bunelor împliniri, pentru a ne călăuzi pe „Cărarea Împărăției” lui Dumnezeu .

Întru mulți și binecuvântați ani, Înaltpreasfinția Voastră, Vă urăm din partea Parohiei Timișoara Iosefin și a Fundației „Preot Ioan Olariu”!