Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

La 30 noiembrie îl cinstim pe sfântul Andrei, apostolul care a răspândit, pe meleagurile nostre, cuvântul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos.
Născut în Betsaida, localitate modestă situată în partea nordică a lacului Ghenizaret (Marea Galileii), Andrei era pescar, ca și fratele său Simon – Petru.
Om credincios, Andrei aștepta venirea lui Mesia/Mântuitorul, despre care vorbeau vechile profeții tâlcuite în sinagogile Țării Sfinte. Auzind că în partea nordică a Mării Moarte prevestea venirea lui Hristos proorocul Ioan Botezătorul, Andrei a devenit ucenicul acestuia și a învățat de la el smerenia, asceza și curajul mărturisirii credinței.
Când Ioan Botezătorul l-a arătat pe Iisus ucenicului său, spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”, Andrei L-a urmat și l-a adus la Învățătorul și pe fratele său Simon. „Am găsit pe Mesia – îi spune el lui Simon – care se tâlcuiește Hristos. Și l-a adus la Iisus. Iisus, privind la el, i-a zis: Tu ești Simon, fiul lui Iona, tu te vei numi Chifa (ce se tâlcuiește: Petru), Ioan 1, 36 și 41-42.
Din acel moment, Andrei l-a urmat pe Domnul Hristos, a fost martor la toate cuvântările și minunile Sale, l-a văzut înviat și înălțându-se la cer, a primit harul Duhului Sfânt și a propovăduit Evanghelia în Ierusalim și în Țara Sfântă, a participat la primul sinod din istoria Bisericii creștine, ținut în Cetatea Sfântă (49-50), apoi a plecat să-l vestească pe Hristos în ținuturile Pontului și ale Bitiniei (Asia Mică, Turcia de azi).
Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat” la apostolat, a primit misiunea de a răspândi Evanghelia și în Sciția Mică (Scytia Minor sau Dobrogea) și în Sciția Mare, adică în sudul Ucrainei de azi.
Cunoscutul istoric bisericesc Eusebiu de Cezareea (+340) scrie că „Sfinții Apostoli ai Mântuitorului nostru și ucenicii lor s-au împrăștiat în toată lumea, lui Toma, după Tradiție, i-a căzut la sorți țara parților, lui Andrei, Sciția, lui Ioan, Asia […]. Acestea sunt arătate – consemnează el – de Origen (185-254) în Cartea a III-a a Comentariilor asupra Genezei”. Pe baza acestei vechi și prețioase mărturii, sfântul Andrei a fost numit „apostolul sciților”.
Sfântul Sfințit Mucenic Ipolit (175-235), episcopul Romei scrie că „Andrei a vestit (Evanghelia) sciților și tracilor…”, mărturiile ulterioare despre această misiune desfășurată în părțile noastre fiind tot mai numeroase.
La dovezile istorice legate de încreștinarea strămoșilor noștri de către sfântul Andrei se adaugă tradițiile, obiceiurile, creațiile folclorice, colindele și toponimele transmise din vechime până astăzi. Una din aceste creații populare consemnează: „Colo pe grindei,/ crâng de alunei/ val de arțărei,/ sfântă mănăstire,/ loc de tăinuire,/ și tămăduire,/ și pitește-n tei,/ casa lui Andrei,/ crucea lui Andrei […]. Iară sânt Andrei/ sub crucea din tei,/ schitul din grindei,/ se roagă mereu/ la bun Dumnezeu”.
„Peștera sfântului Andrei”, „pârâul sfântului Andrei”, „apa sfântului”, precum și numele popular al lunii decembrie, Andrea, Udrea, Undrea sunt doar câteva toponime, transmise din generație în generație, care se adaugă la mărturiile istorice și confirmă, în mod indubitabil, că Biserica noastră este Biserică apostolică, născută din propovăduirea și jertfa unui apostol al Domnului Hristos, de la care am primit credința curată și cuvântul Evangheliei, așa cum a fost vestit chiar de către Fiul lui Dumnezeu.
Așadar, în această zi de sărbătoare națională bisericească îl cinstim pe sfântul Andrei, Apostolul și ocrotitorul nostru spiritual, martirizat pe o cruce în formă de X (crux decussata), în localitatea Patras (Grecia). De atunci, această cruce poartă numele de „Crucea Sfântului Andrei”.
Odată cu cinstirea Apostolului care ne-a botezat și ne-a încreștinat, îi cinstim pe strămoșii noștri, cinstim meleagurile pe care sfântul Andrei le-a binecuvântat prin prezența sa, cinstim istoria noastră bimilenară și cinstim Biserica apostolică întemeiată de el, acum 2000 de ani, pentru traco-geto-daci și pentru urmașii lor „din toate timpurile și din toate locurile”.
„Sfinte Părinte Andrei, roagă-te lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre, pentru poporul dreptcredincios și pentru țara noastră”.
Preot dr. Ionel Popescu