Credincioși bănățeni în Georgia și Armenia
Cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului, Parohia noastră a organizat o călătorie spirituală în Georgia și Armenia, două țări cu istorie străveche și spiritualitate bogată aflate la granița creștinătății cu islamul. Pe parcursul vizitei (19 -28 august 2019) cei 40 de credincioși timișoreni și arădeni au avut bucuria de a se închina în străvechile biserici georgiene, cu o arhitectură specifică zonei, cu biserici mici în formă de cruce greacă, datând din primele secole creștine, unele fiind incluse în patrimoniul UNESCO.
Biserica Ortodoxă a Georgiei a reușit să edifice, în anii de după 1990, în Tbilisi, o catedrală frumoasă și impunătoare și depune eforturi pe tărâm pastoral-misionar pentru refacerea vieții bisericești afectată în perioada comunistă. În Georgia, creștinismul a devenit religie de stat încă în anul 337, pe vremea regelui Mirian al II-a.
În aceste părți Evanghelia a fost propovăduită, potrivit tradiției, de către Sf. Apostol Andrei, opera sa misionară fiind continuată de Sfânta Nina (Nino), numită „cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei”, la ale cărei moaște am avut prilejul de a ne închina.
În Armenia, cuvântul Evangheliei a fost semănat de către Sfinții Apostoli Tadeu și Bartolomeu. Sub regele Tiridates al III-lea creștinismul armean a fost declarat religie de stat încă în anul 301, așa încât Armenia este primul stat creștin din lume.
O operă misionară de excepție a desfășurat în Armenia Sf. Grigorie Luminătorul, care a introdus limba armeană în cult, de aceea Biserica Armeniei mai este numită și gregoriană.
Din cauza ocupației sovietice multe biserici din Georgia și Armenia au fost distruse, dar cele care au rămas în picioare mărturisesc peste veacuri despre lupta georgienilor și a armenilor pentru apărarea dreptei credințe și a identității naționale.
Din păcate, în prezent Biserica Armeniei face parte din rândul așa numitelor biserici necalcedoneene (monofizite). Cu toate acestea bisericile și mănăstirile sale, multe zidite în secolele V, VI, X, XII aduc mărturie despre dreapta credință mărturisită de poporul armean.
Tradițiile frumoase, patrimoniul artistic, sculptural și ecclesial, emoția simțită în fața suliței care a străpuns coasta Mântuitorului, a icoanelor care conțin lemn din arca lui Noe și elemente din dantura Sf Ioan Botezătorul, aflate în muzeul bisericesc din Ecidmiadzin, peisajele montane încântătoare au umplut de bucurie inimile credincioșilor timișoreni și arădeni, însoțiți de preoții Ionel Popescu, Eugen Babescu și arhid. Dr. Ioan Stratul, și au contribuit la îmbogățirea orizontului nostru bisericesc, cultural și informațional.
