Părintele Ionel Popescu – 40 de ani de activitate în slujba Bisericii Ortodoxe și 20 de ani de păstorire în Parohia Iosefin

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, în Parohia Iosefin s-au derulat o serie de evenimente emoționante. Mai întâi, de Hramul Bisericii, s-a oficiat Sfânta Liturghie, după care au avut loc două lansări de carte care l-au avut în prim-plan pe părintele dr. Ionel Popescu. Este vorba despre volumele „Credință, cultură și vrednicie în slujirea Altarului bănățean” – volum omagial dedicat pr. dr. Ionel Popescu, Editura Partoș-Timișoara/Centrul de Studii Banatice-Vârșeț, 2020, 468 p. și „Iosefinul ortodox. File de monografie, Ediția a II-a, revizuită și completată”, Timișoara, 2021, scrisă de părintele Popescu.

După slujba oficiată de ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, și un sobor de preoți, păstorul Banatului a rostit un cuvânt de învățătură, în care a amintit: „Iată, au trecut decenii după decenii de când se slujește în această sfântă biserică și le mulțumesc părinților slujitori că și astăzi au pomenit pe cei care au pus piatra de temelie a acestei biserici și ne-au lăsat-o nouă să ne rugăm și să călătorim prin ea spre Împărăția lui Dumnezeu”.

Au urmat momentele dedicate părintelui doctor Ionel Popescu, cel care a împlinit, la 1 septembrie, 40 de ani de activitate în slujba Bisericii Ortodoxe Române, tot în acest an împlinind 20 de ani de când activitatea sa pastorală s-a desfășurat în Parohia Iosefin.

Conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române Filiala Timișoara, a vorbit despre munca preotului Ionel Popescu pe tărâmul creației literare și istoriografice, în special despre „Iosefinul ortodox. File de monografie, Ediția a II-a, revizuită și completată”, introducerea făcând-o cu versuri de Tudor Arghezi:„ Carte frumoasă, cinste cui te-a scris. / Încet gândită, gingaş cumpănită / Eşti ca o floare, anume înflorită / Mâinilor mele, care te-au deschis”. „Onorat auditoriu, sunt nevoit să fac o mărturisire, nu spre lauda mea, ci pentru a vă convinge de adevărul cuvintelor mele. Îmi desfășor activitatea, de ani buni, în cadrul Academiei Române Filiala Timișoara, în calitate de cercetător științific. Rar mi-a fost dat, în ultima vreme, să-mi «cadă» în mână o  lucrare editorială atât de complexă și minuțios elaborată. Este vorba de Iosefinul ortodox. Contribuții monografice (Ediția a doua, revăzută și adăugită), semnată de cărturarul neostenit, omul de spirit și de cultură, cercetătorul științific, scriitorul și publicistul preot dr. Ionel Popescu, vicar eparhial la Arhiepiscopia Timișoara și preot paroh la Parohia Timișoara Iosefin.

Evident, în urma afirmației, sunt dator cu argumente. Dacă ar trebui să le înșir, aici, pe toate, aș fi nevoit să mai adaug lucrării tot atâtea pagini câte măsoară cartea semnată de părintele dr. Ionel Popescu. Cer, așadar, îngăduința cititorului să mă opresc doar la câteva aprecieri din cele multe pe care aș putea să le aștern aici, cu deplină responsabilitate, în aceste șire.

În primul rând, este de remarcat caracterul profund documentar al cărții pentru a cărei realizare, autorul a consultat trei categorii de surse arhivistice, 20 de periodice, 31 de lucrări de specialitate și alte 54 de scrieri cu caracter general, acestea găsindu-se, în parte, în cele 585 de referințe bibliografice. Astfel, se explică bogăția de informații prezente în volum, evoluția acestora în spațiu și timp, începând cu momentul înființării parohiei și aducerea ei până în zilele noastre.

Este, de asemenea, de salutat ideea autorului de a aloca, în cuprinsul volumului, un capitol special destinat preoților și diaconilor, celor 23 de apostoli ai Bisericii Ortodoxe Românești, care s-au ostenit în parohie o lungă sau mai scurtă perioadă de timp, inclusiv celor care și astăzi slujesc în Casa Domnului din Parohia Iosefin, aflată în necuprinsul Împărăției Cerului. Fără a minimaliza importanța unuia sau altuia, toți laolaltă și în parte și-au dovedit priceperea și iscusința în actul preoției, rețin, în acest context, câteva nume de referință, care nu vor pieri nicicând din pantheonul Bisericii Ortodoxe Române: preotul Ioan Imbroane, primul paroh al Iosefinului ortodox, cu o generoasă activitate duhovnicească, dar și una filantropică de netăgăduit; preotul Ioan Olariu, 57 de ani de preoție, din care 33 la Parohia Timișoara Iosefin, fondatorul și primul redactor-șef al publicației «Învierea» a Arhiepiscopiei Timișoara și apoi un statornic redactor, a publicat, în coloanele periodicului, zeci și zeci de articole, problematica principală fiind cea teologică; preotul dr. Ionel Popescu, cel care, în cei douăzeci de ani împliniți de cârmuire, a schimbat «fața» parohiei acestui minunat așezământ bisericesc, de numele căruia se leagă astăzi nenumărate și însemnate împliniri, printre acestea numărându-se existența Fundației «Ioan Olariu» și «Aleea personalităților», aflată pe lângă trotuarul ce face legătura între lăcașul de cult și casa parohială, cuprinzând șapte busturi ale lui Ioan Imbroane, ctitorul bisericii, Emanuil Ungureanu, ctitorul parohiei, Victor Vlad, arhitectul lăcașului de cult, Iacob Marian, prim epitrop, cel care a pus întâia dată problema înființării unei parohii și a unei școli confesionale românești în cartierul Iosefin, dr. Ioachim Miloia, slujitor al artei care a contribuit la extinderea ansamblului pictural din biserică, academicianul Sabin Drăgoi, personalitate remarcabilă a vieții muzicale din România, dirijor și mentor al corului parohial «Doina Banatului» și Anastasie Demian, cel care a pictat o parte însemnată din lăcașul de cult. Un cuvânt aparte, autorul cărții îl dăruiește diaconului-profesor Teodor V. Damșa, cel care a cunoscut regimul inuman al închisorilor comuniste și «principiile» școlii de «reeducare». Cu toate chinurile îndurate, diaconul Damșa nu s-a lepădat nici măcar pentru o clipă de Biserică, rămânându-i fiu credincios până la apusul vieții.

Este, totodată, interesantă și inedită tehnica de elaborare a volumului, autorul, preotul dr. Ionel Popescu, pentru a pune în valoare întregul ansamblu bisericesc, folosește o tehnică ce aparține cinematografiei: prim-planuri și secvențe. La început ne prezintă un panoramic (vezi capitolul Înființarea parohiei ortodoxe române Timișoara Iosefin, p. 13-22), înglobând câteva cadre importante, apoi vine cu obiectivul aparatului de filmat și zăbovește asupra unor «secvențe», familiarizându-ne cu capela și casa parohială, pictura, corul parohial «Doina Banatului», clopotele, tipografia și biblioteca, demisolul lăcașului de cult, cantina socială, comunitatea credincioșilor cu deficiențe de auz și vorbire, cu întreaga activitate filantropică și de cult. Semnatarul volumului, mergând pe aceeași tehnică, zăbovește, cu «obiectivul de filmat» asupra momentului Decembrie 1989, credincioșii aparținând parohiei au fost, deopotrivă, martori oculari și participanți activi la eveniment. Prețuirea și recunoștința Parohiei Ortodoxe Române din Timișoara – Iosefin față de eroii martiri s-au concretizat prin înălțarea a două troițe în fața bisericii, prin «fântâna plângătoare» din clopotniță, tricolorul care împodobește strana din partea stângă a lăcașului de cult, dar mai cu seamă prin pomenirea lor la ieșirea cu Sfintele Daruri.

În final, «obiectivul» întâlnește în cale două capitole extrem de importante ce aduc un plus de valoare monografiei: fotodocument și iconografie, însumând o seamă de manuscrise ce țin de trecutul și prezentul bisericii, semnate de personalități marcante ale vieții culturale și duhovnicești și nu puține fotografii inedite ce evidențiază «foaia de parcurs» a acestei oaze de spiritualitate, pace și liniște sufletească. Practic, prin această metodă de cercetare și expunere, Biserica Ortodoxă Română din Ioesfinul timișorean se prezintă cititorilor în întreaga sa splendoare până în amănunt.

Elaborată cu prilejul Centenarului Bisericii – s-au împlinit o sută de ani de existență – și dăruită, deopotrivă, credincioșilor parohiei și cititorilor de pretutindeni, socot că lucrarea  Iosefinul ortodox. Contribuții monografice (Ediția a doua, revăzută și adăugită), îmbracă forma unui diamant, pe care autorul, preotul dr. Ionel Popescu, l-a șlefuit, în timp, cu pricepere și dăruire, pe toate părțile posibile. Este și va rămâne o lucrare valoroasă, un util instrument de lucru pentru cercetătorul de mâine preocupat la ceea ce s-a întâmplat astăzi. Dacă ar exista recompensa felicitării cu eșarfă i-aș dărui-o semnatarului acestei cărți fără strop de reținere. Și pentru că nu există o astfel de posibilitate, nu-mi rămâne decât să-mi înclin respectuos fruntea în fața preotului dr. Ionel Popescu, pentru efortul imens depus în zămislirea acestui excepțional document editorial, ce va dăinui peste vremi și vremuri”, a spus conf. univ., CS II, dr. Ioan David.

Preot prof. dr. Daniel Alic, de la Parohia „Sfântul Ilie” Timișoara-Fabric, a vorbit despre volumul omagial „Credință, cultură și vrednicie în slujirea Altarului bănățean”, dedicat pr. dr. Ionel Popescu: „Este o lucrare frumoasă și un prinos de cinstire pe care cei mulți o aduc pentru părintele vicar și pentru activitatea frumoasă pe care a desfășurat-o în biserică. Cartea a apărut cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan, la inițiativa unor oameni de cultură din Timișoara, strâns uniți în jurul domnului academician Ion Păun Otiman. S-a dorit de la început a fi, așa cum am spus, un prinos de recunoștință al oamenilor de unde a slujit preotul Ionel Popescu pentru activitatea domniei sale, desfășurată timp de 40 de ani. Preotul Ionel Popescu a rectitorit într-un mod frumos comunitatea de aici în cei 20 de ani de slujire în Parohia Iosefin și tot ceea ce ține de înfrumusețarea bisericii. De aceea, l-am putea numi, fără laudă exagerată, un al doilea mare ctitor al Bisericii Nașterii Maicii Domnului din cartierul Iosefin al Timișoarei. Toate acestea le-au avut în vedere cei care au contribuit la volumul de față. Sunt 33 de evocări, pentru că volumul respectă rigoarea și structura unui volum omagial, și 30 de studii”. Preotul prof. dr. Daniel Alic a citat din „Cuvânt înainte”, semnat de ÎPS Ioan al Banatului: „Ceea ce trebuie remarcat în mod deosebit la părintele dr. Ionel Popescu este capacitatea de a fi slujitor în toate aspectele activității sale. Ca preot a reușit să zidească suflete și să le așeze pe calea mântuirii. Ca profesor a avut o prestanță didactică ce a rămas vie în amintirile ucenicilor teologi. Ca iubitor al scrisului teologic a publicat numeroase cărți și studii de teologie și istorie bisericească. Ca formator de conștiințe culturale a organizat și condus asociații de profil educațional și filantropic, a participat la emisiuni și conferințe pe teme religioase în țară și străinătate. Iar ca administrator al patrimoniului bisericesc a reușit să edifice și să restaureze așezămintele care i-au fost încredințate spre chivernisire”.

Petru Vasile TOMOIAGĂ