News

 În curtea și parcul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” a parohiei Iosefin au fost amplasate, de-a lungul anilor, trei troițe.

Prima, așezată în lateralul dinspre curte al bisericii, a fost ridicată în anul 1937, pe vremea păstoririi preotului Ioan Imbroane. Inscripția sculptată pe această troiță, din păcate incompletă, este următoarea: „Ridicatu-s-a această troiță în anul Domnului 1937 de stolul (grupul, ceata) Școalei Primare de Fete nr. 3 întru preamărirea lui Dumnezeu și pomenirea eroilor din inițiativa doamnei directoare…”.

   Cea de-a doua troiță, amplasată lângă gardul lăcașului de cult, între clopotniță și poarta de intrare în curtea bisericii, a fost înălțată în cinstea eroilor revoluției din decembrie 1989. Sfințirea ei a fost săvârșită la 21 decembrie 1996, ora 14:00, în prezența mitropolitului Nicolae Corneanu, a oficialităților orașului, revoluționarilor, preoților parohiei, Consiliului parohial și a credincioșilor.
   Troița a treia, înălțată între clopotniță și biserică, a fost sculptată în lemn de stejar, ca și celelalte două și a fost sfințită la data de 11 septembrie 2011. Donată de familiile consilierilor parohiali Ștefan Dună, Vasile Gherman și Ioan Hampu, troița aceasta este dedicată „eroilor, martirilor și ostașilor români din toate timpurile și din toate locurile”.

    Arse de razele soarelui, udate de ploaie și uscate de vânt, aceste troițe sfințite, semne ale biruinței vieții asupra morții și mărturii ale iubirii de Dumnezeu, de Biserică, de neam și de țară, au fost recondiționare și consolidate, ca să rămână, peste decenii, flori ale recunoștinței noastre față de toți înaintașii care s-au jertfit pentru noi în închisori, în lagăre și în deportări.

    Veșnică să fie pomenirea lor, din neam în neam!

În materialul postat la data de 25 martie menționam că au început unele lucrări de amenajare, de renovare și de înfrumusețare la biserică, în parcul lăcașului de cult și la demisolul casei parohiale.

Dacă lucrările de la biserică și din parc au fost finalizate într-o perioadă mai scurtă de timp, cele de la demisolul casei parohiale, având un grad sporit de complexitate, au durat ceva mai mult. Astfel, mai întâi au fost efectuate lucrările de izolație exterioară la fundația casei( săpături, aplicarea materialelor de asanare și a unei membrane speciale), urmate de decopertarea pereților interiori, injectarea unei soluții speciale pentru stoparea umidității( lucrare efectuată de o firmă specializată din Ungaria), tencuirea pereților cu materiale de asanare, zugrăvirea spațiilor și vopsirea ușilor, ferestrelor etc.

La finalul acestor ample lucrări, spațiul amenajat pentru pregătirea mesei, magaziile și anexele arată foarte bine, așa încât hrana pentru credincioșii nevoiași și alimentele sunt pregătite și păstrate în condiții igienico-sanitare optime.

Mulțumim, așadar, Tatălui ceresc pentru buna desfășurare a acestor lucrări, mulțumim, totodată, bunilor credincioși pentru susținerea financiară( lucrările fiind achitate exclusiv din fondurile proprii ale parohiei) și celor aproximativ 30 de voluntari care gătesc și oferă trei feluri de mâncare asistaților noștri.

Bunul Dumnezeu să reverse peste noi toți Harul și darurile Sale cele bogate!

La sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului” cinstită, anul acesta, în duminica a XIX-a după Rusalii, credincioșii parohiei Tomnatic, copii, tineri și vârstnici, au participat la evenimentul istoric al târnosirii bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, primul locaș de închinare al acestei comunități de români ortodocși.

Cu sufletele înmiresmate de frumusețea negrăită a acestui moment atât de așteptat, membrii comunității parohiale și mulți credincioși veniți din parohiile învecinate, s-au adunat, dis-de-dimineață la biserică, pentru a-l întâmpina, împreună cu soborul preoților slujitori, pe Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului.

După îndătinata primire a Părintelui Mitropolit, cu flori, pâine și sare au urmat slujba de târnosire a bisericii și Sfânta Liturghie, oficiate de către Înaltpreasfinția Sa, împreună cu un sobor de preoți de la Centrul eparhial și din parohiile vecine, din care au făcut parte: pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, pr. Timotei Anișorac, consilier eparhial, protopop Marius Podereu, pr. paroh Marius-Ovidiu Mocan, pr. conf. dr. Vasile Vlad, de la Facultatea de Teologie din Arad, pr. Eugen Babescu, de la Parohia Timișoara Iosefin și preoții din parohiile limitrofe.   

În Sfânta Masă au fost așezate sfintele Moaște, hrisovul și o bucată de piatră din stânca Golgotei, locul din imediata apropiere a Ierusalimului unde a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos.

Cu sufletul încărcat de bucurie, zeci de credincioși au ținut să marcheze acest moment istoric din viața parohiei lor prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos.

Cuvântul de învățătură, pe marginea Evangheliei duminicale și a sărbătorii „Acoperământul Maicii Domnului”, a fost rostit de către Părintele Mitropolit Ioan. Înaltpreasfinția Sa i-a îndemnat pe credincioși să o cheme pe Maica Domnului în rugăciune, pentru că ea mijlocește pentru noi toți înaintea Fiului ei, Domnul nostru Iisus Hristos. De asemenea, Chiriarhul Banatului le-a vorbit celor prezenți despre minunea săvârșită de Maica Domnului în biserica din Vlaherne, locul de închinare al fraților noștri vlahi, stabiliți la Constantinopol.

Răspunsurile liturgice au fost date de corala „Doina Banatului” a parohiei Timișoara-Iosefin, dirijată de prof. Nicolae-Florin Șincari.

La final, preotul Marius-Ovidiu Mocan, fiu al satului, a mulțumit Părintelui Mitropolit Ioan pentru deosebita purtare de grijă și implicarea permanentă, prin desele vizite efectuate, în definitivarea lucrărilor de edificare a bisericii din Tomnatic, asigurându-l de dragostea credincioșilor, a dlui. primar Vasiu Stoian, ctitorul principal al bisericii și a Consiliului local.

Din partea Centrului eparhial și a parohiei au fost oferite acte de cinstire și icoane ctitorilor, donatorilor și binefăcătorilor care au susținut ridicarea acestei impresionante biserici, înzestrată cu un preafrumos veșmânt pictural și cu toate cele de trebuință oficierii serviciilor liturgice.

Întrucât Primăria și Consiliul local ale comunei Tomnatic, conduse de dl. primar Vasile Stoian, au sprijinit moral și material ridicarea acestui locaș de închinare, părintele Mitropolit Ioan a oferit edilului cea mai înaltă distincție mitropolitană, „Crucea Sfântului Iosif” pentru mireni. Demnă de subliniat este dăruirea cu care tânărul preot paroh Marius-Ovidiu Mocan, susținut îndeaproape de credincioși și de familia sa, a gestionat amplele lucrări derulate la biserică și a reușit , într-un timp relativ scurt, să-i convingă pe enoriași că este “păstorul cel bun”, care îi conduce pe cărarea mântuirii.

Parohia Ortodoxă Română din Tomnatic, în trecut, cu populație preponderent germană, a fost înființată în anul 1980, slujbele fiind oficiate într-o capelă. Odată cu înmulțirea membrilor comunității, s-a simțit nevoia ridicării unei biserici încăpătoare, a cărei piatră de temelie a fost așezată în anul 2015. De ziua hramului, 8 septembrie 2022, sfintele slujbe au început a fi oficiate în această nouă biserică, lucrările de pictură fiind realizate între anii 2021-2023 de către pictorul Odissea Vonta din Grecia.

Potrivit rânduielii liturgice, la finalul Sfintei Liturghii, toți credincioșii au trecut prin Sfântul Altar și s-au închinat în fața Sfintei Mese și, la ieșirea din biserică au primit daruri de alimente din partea organizatorilor.  

Localitatea Socodor, situată în partea de vest a Câmpiei Crișului Alb, este atestată documentar în anul 1299. Dovezile arheologice scoase la iveală în urma cercetărilor efectuate, grăiesc despre străvechi urme de locuire pe aceste meleaguri binecuvântate. Oameni credincioși, socodorenii au ridicat, cu secole în urmă, o biserică de lemn care, din păcate, a fost mistuită într-un incendiu.
   În anul 1763, locuitorii satului s-au mobilizat în mod exemplar și, cu piatra aduse cu căruțele, de la mare depărtare, au zidit un lăcaș impunător de închinare în care se păstrează câteva icoane salvate din vechea biserică de lemn. Împlinindu-se, așadar, 260 de ani de la zidirea bisericii, preotul paroh Viorel Boțoc și Consiliul parohial au adresat Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, invitația de participa la manifestările organizate în cinstea acestei aniversări.

   O asemenea invitație a mai fost adresată Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan al Banatului, însă Înaltpreasfinția Sa nu a putut-o onora, delegând-l pe preotul dr. Ionel Popescu, vicar eparhial. Întrucât fiul părintelui Viorel Boțoc, profesorul univ. dr. Claudiu Boțoc este membru în Consiliul Parohiei Timișoara Iosefin, la binecuvântata aniversare de la Socodor a fost invitată și corala „Doina Banatului”, dirijată de prof. Florin Nicolae Șincari.
    La sfânta Liturghie oficiată sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Timotei au slujit pr. Ionel Popescu, pr. Flavius Petcuț, protopopul Aradului, pr. Viorel Boțoc-paroh, preotul co-slujitor Cătălin Tulcan și preoți din parohiile învecinate, răspunsurile liturgice fiind date de corala din Iosefinul Timișoarei.

După sfânta Liturghie a fost săvârșită slujba parastasului pentru ctitorii bisericii și preoții slujitori adormiți în Domnul, apoi a fost binecuvântat paraclisul de vară ridicat în curtea lăcașului de cult.

  Părintele Arhiepiscop Timotei a adresat numeroșilor credincioși prezenți, mulți dintre ei costumați  în straie naționale, un bogat cuvânt de învățătură și a evidențiat pilduitoarea activitate pastoral-misionară și administrativ-gospodărească desfășurată de către preotul paroh Viorel Boțoc la Socodor, în cei 40 de ani de slujire neîntreruptă.

La rândul său, preotul Ionel Popescu a mulțumit Chiriarhului arădean pentru bucuria împreunei slujiri și pentru binecuvântarea dată coralei timișorene de a participa la aniversarea parohiei Socodor. De asemenea, părintele vicar a transmis preoților și credincioșilor parohiei cuvântul de felicitare și de binecuvântare al Părintelui Mitropolit Ioan al Banatului, iar corul „Doina Banatului” a înfrumusețat această minunată aniversare cu cântările bisericești și patriotice interpretate.

   Hramul bisericii este, prin excelență, un prilej binecuvântat de bucurie duhovnicească și de cinstire, prin rugăciune, cântare, spovedanie și Împărtășanie a ocrotitorului/ocrotitorilor unei biserici, mănăstiri, paraclis etc.

    Cu astfel de simțăminte de înălțătoare bucurie am întâmpinat și noi, preoții și credincioșii parohiei Iosefin, împreună cu preoții Vasile Bădescu de la parohia Timișoara Viile Fabric și Marius Adrian Rumega, parohul Cerneteazului și arhid. Dr. Ștefan Ioan Stratul,  sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului, hramul bisericii noastre, târnosite în urmă cu 87 de ani.

   Rânduielile bisericești, specifice praznicului, au început, așa cum se cuvine, în ajunul sărbătorii, când au fost oficiate Vecernia unită cu Litia, continuate apoi, în dangătul clopotelor și cu lumânări aprinse, de procesiunea în jurul lăcașului de cult, cu opririle în cele patru laturi ale acestuia, pentru înălțarea ecteniilor și a rugăciunilor îndătinate.

   La finalul acestei slujbe impresionante, preotul Vasile Bădescu a rostit un cuvânt de învățătură adecvat praznicului, apoi numeroșii credincioși prezenți au fost miruiți și au primit Litia binecuvântată.

   Ziua praznicului a fost cinstită prin oficierea Utreniei și sfintei Liturghii, în cadrul căreia au fost incluse ectenii și rugăciuni speciale de mulțumire,  răspunsurile liturgice fiind date de corala parohială „Doina Banatului”, dirijată de Prof. Florin Nicolae Șincari. Predica rostită de către preotul Eugen Babescu a evidențiat importanța și frumusețea duhovnicească a acestei sărbători, prima din anul bisericesc, precum și rolul Maicii Domnului în istoria mântuirii neamului omenesc.

   După oficierea sfintei Liturghii a fost oficiat parastasul pentru ctitorii și preoții bisericii adormiți în Domnul și au fost binecuvântate praznicele aduse de către credincioși. Seara de hram s-a încheiat cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu, la care au participat, iarăși, foarte mulți credincioși.

  Hramul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din parohia Iosefin, cinstit prin rugăciune curată către Dumnezeu și Preasfânta Fecioară Maria, a fost un moment emoționant de comuniune și de cuminecare, de mulțumire și de pace sufletească, în timpul căruia am simțit că Maria Fecioara, născută din credincioșii și evlavioșii săi părinți, Ioachim si Ana, ne iubește, ne ocrotește ca o mamă bună și iertătoare, ne chemă la Fiul Său, Hristos Domnul și se roagă cu noi, preoții si credincioșii acestei parohii, de 87 de ani încoace.

La ieșirea din biserică, fiecare credincios a primit în dar cozonac binecuvântat, prin grija credincioaselor din Comitetul parohial.

          Asociaţia Corală „Buciumenii Chioarului” a invitat corul mixt „Doina Banatului”, dirijat de prof. Florin-Nicolae Şincari, la Festivalul Coral din localitatea Buciumi, duminică, 3 septembrie, cu prilejul aniversării a 90 de cântare corală în localitatea maramureşeană.

          Astfel, vineri, 1 septembrie, în prima zi a noului an bisericesc, membrii coralei parohiale şi dirijorul, însoţiţi de consilierul parohial, prof. univ. dr. Claudiu Boţoc, au plecat spre Maramureş. Pe durata călătoriei, coriştii bănăţeni au vizitat Grădina Botanică de la Cluj-Napoca, apoi s-au îndreptat spre Cimitirul Central şi s-au recules la mormântul profesorului, compozitorului şi dirijorului Nicolae Ursu, care, între anii 1943 – 1946, a dirijat corul parohial al bisericii noastre. Totodată, coriştii au interpretat, la patru voci, priceasna „În casa Tatălui Meu”, de Dimitrie Bortnianski şi „În veci pomenirea lor”, de Ion Vidu, la mormântul familiei Ursu.

          În continuare, membrii coralei au vizitat Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj, prilej cu care au fost invitaţi să dea răspunsurile la Taina Sfântului Botez, care tocmai avea loc, momentul fiind cu adevărat emoţionant, atât pentru părinţii şi naşii fetiţei botezate, cât şi pentru credincioşii prezenţi.

Cea de a doua zi a călătoriei în Ţara Maramureşului, a Oaşului şi a Chioarului, a fost rezervată pentru vizitarea cimitirului vesel de la Săpânţa şi a bisericii din incinta acestuia, unde corala a cântat „Troparul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş”, armonizat de muzicianul bănăţean, Stelian Olariu.

Vizita a continuat apoi la mănăstirea Săpânţa-Peri, în curtea căreia se află o biserică din lemn de brad, cu înălţimea de 75 de metri, turla acestui lăcaş de cult fiind vizibilă de la o distanţă de 5 km. În demisolul bisericii, corisţii timişoreni au interpretat cea mai importantă cântare din cadrul Sfintei Liturghii, „Pre Tine Te lăudăm”, armonizată de compozitorul bănăţean, Dimitrie Cusma.

          La propunerea părintelui Petrică Covaciu, din Baia Mare, membrii corului au vizitat Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmaţiei. Aici, prin bunăvoinţa părintelui Dan Sidău, director administrativ al centrului, am aflat informaţii deosebite despre istoria acestui centru cultural pastoral, am vizitat expoziţiile temporare de pictură şi sculptură, expoziţiile etnografice, care promovează patrimoniul cultural al Maramureşului şi al altor zone. Tot aici, pe scena sălii festive „Episcop dr. Vasile Stan”, corul  „Doina Banatului” a cântat Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş.

          Duminică, 3 septembrie, membrii coralei au dat răspunsurile liturgice în cadrul Sfintei Liturghii oficiate în biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Buciumi. La finalul slujbei, preotul paroh Ciprian-Eugen Coza a mulţumit coriştilor şi dirijorului, apreciind acurateţea intonaţională,  şi calitatea interpretării pieselor muzicale care, în felul acesta, căpătând fine valenţe,  se metamorfozează în rugăciune.

          În după masa aceleaşi zile, corala „Doina Banatului” a participat în localitatea Buciumi la festivalul coral dedicat împlinirii a 90 de ani de cântare corală neîntreruptă a acestui ansamblu coral. Formaţiile corale care au participat la festival sunt: Corul bărbătesc „Cânturi din Chioar”, dirijor: Răzvan Paşca, Corul mixt „Buciumenii Chioarului”, dirijor: Gelu Hotea, Corul mixt „Armonia Chioreană”, dirijor: Eugen Indre, Corul mixt „Glasul Chioarului”, dirijor: Gelu Hotea şi Corul bărbătesc din Finteuşu Mare, dirijor: Andrei Dragoş. Corurile şi soliştii au fost prezentaţi cu profesionalism de Anca Lobonţ, absolventă a Liceului de Artă din Baia Mare, originară din Finteuşu Mare. Festivalul a inclus, după fiecare cor şi un moment folcloric specific zonei.

          Corala „Doina Banatului”, dirijată odinioară de către renumiţii muzicieni Sabin Drăgoi şi Nicolae Ursu, a înfrumuseţat festivalul de la Buciumi cu preafrumoasele cântări bisericeşti şi laice: „Trompetele răsună” (Gavriil Musicescu), „Troparul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş” (Stelian Olariu), „Pre Tine Te lăudăm” (Dimitrie Cusma), „Sara pe deal” (Vasile Popovici) şi „Zamfira” (Gheorghe Danga), impresionând corurile şi localnicii prezenţi prin prestaţia sa şi calitatea deosebită a interpretării.

          Prin prezenţa la acest festival coral, „Doina Banatului” a dus în părţile de nord ale ţării, tradiţia corală bănăţeană şi a statornicit trainice legături de comuniune frăţească cu coralele din acele locuri binecuvântate de Dumnezeu.

          Pentru buna organizare şi ospitalitatea deosebită, coriştii bănăţeni adresează încă odată alese mulţumi organizatorilor şi exprimă nădejdea că vor mai participa la asemenea manifestări cultural-muzicale atât de importante pentru Biserica şi neamul nostru. 

          De asemenea, dirijorul şi coriştii parohiei mulţumesc preotului paroh, Ionel Popescu şi distinşilor membri ai Consiliului parohial de la biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului” Iosefin, pentru susţinerea activităţii corale, în general şi pentru sprijinul acordat la reuşita acestei deplasări.

                                                                   Prof. Florin-Nicolae Şincari

Manifestările incluse în programul ITO vor transforma Timişoara, pentru câteva zile, în „Capitala Internaţională a Tinerilor Ortodocşi” şi genericul acesteia, „Voi sunteţi prietenii Mei!” (Ioan 15, 14) se va intersecta, în mod fericit, cu sloganul Capitalei Europene a Culturii, „Luminează oraşul prin tine!”. Tinerii ortodocşi, deşi despărţiţi geografic, se vor aduna la Timișoara în duhul unităţii de credinţă şi, într-o atmosferă încărcată de ­bucurie şi armonie, vor transmite societăţii noastre, marcate adesea de egoism şi indiferentism, cât de minunat este darul prieteniei şi cât de mult înnobilează şi înfrumuseţează el sufletul omenesc. Despre detaliile acestui eveniment, în interviul cu părintele vicar-eparhial Ionel Popescu.

Ce inseamnă pentru Timişoara şi pentru Mitropolia Banatului organizarea Întâlnirii Internaţionale a Tineretului Ortodox 2023?

Întâlnirea Internaţională a Tineretului Ortodox, ediţia a VII-a, pe care ar fi trebuit să o organizăm din anul 2020, însă din cauza pandemiei de COVID-19 a fost amânată, este un eveniment de mare importanţă pentru eparhia noastră, pentru Mitropolia Banatului şi pentru Biserica Ortodoxă Română. Organizarea unei întâlniri de o asemenea anvergură presupune un efort considerabil de natură organizatorică, care include cazarea şi masa participanţilor, identificarea şi amenajarea spaţiilor de desfăşurare a evenimentului, organizarea unor conferinţe de înaltă ţinută academică şi teologică, stabilirea temelor de folos tinerilor, pregătirea sceno-tehnicii şi a sonorizării necesare transmisiunilor radio-TV şi susţinerii programului artistic etc.

Trecând, însă, peste aceste aspecte organizatorice, pentru care ne pregătim de câteva luni, sub atenta purtare de grijă a Părintelui Mitropolit Ioan, se cuvine a sublinia că întâlnirea tinerilor din ţară şi de peste hotare în capitala Banatului constituie pentru noi un moment providenţial, pe care îl aşteptăm cu mare bucurie. Este un moment providenţial, întrucât Timişoara, oraşul florilor sau „mica Vienă”, cum a fost denumit, poate fi numit şi „oraşul prieteniei”. De ce? Pentru faptul că în acest minunat oraş şi în Banat convieţuiesc, de secole, în pace, armonie şi prietenie numeroase etnii, confesiuni creştine şi religii necreştine. Aşadar, miile de tineri vin la Timişoara pentru a pecetlui legătura prieteniei şi a comuniunii interortodoxe cu tinerii bănăţeni, sub aureola de lumină a cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos: „Voi sunteţi prietenii Mei!” (Ioan 15, 14). Aşteptăm, totodată, venirea tinerilor în oraşul de pe Bega cu bucurie sinceră, cu bucuria de a fi împreună, de a ne ruga şi a cânta, de a transmite această stare timișo­renilor, pentru că tinereţea lor mobilizatoare ne întăreşte spiritul de unitate, de frăţietate și ne fortifică cu credinţă.

Suntem întru totul convinşi că tinerii se vor îmbogăţi din punct de vedere spiritual şi cultural ascultând prelegerile susţinute de academicieni, preoţi profesori, profesori şi cercetători despre creştinismul românesc, despre virtutea prieteniei, dar şi despre pericolele la care este expusă tânăra generaţie de azi, cum ar fi traficul de fiinţe umane şi consumul de droguri. Întâlnirea de la Timişoara este, totodată, un bun prilej de a cunoaşte viaţa bisericească din acest colţ de ţară, unde creştinismul a pătruns, potrivit vestigiilor arheologice descoperite, odată cu intrarea Armatei române în Dacia şi instaurarea administraţiei imperiale în locurile acestea. Este foarte important, de pildă, ca tinerii să afle că, în anul 1002, la Morisena, Cenadul de azi, exista deja o mănăstire de rit bizantin, avându-l ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Botezătorul, prima cunoscută pe teritoriul ţării noastre, unde vieţuiau, aşadar, monahi şi preoţi ortodocşi. Banatul s-a aflat multă vreme sub apăsătoare stăpâniri străine, dar credinţa dreptmăritoare nu a putut fi smulsă din sufletul bănăţenilor. Spre exemplu, în anul 1020, este atestat un „castru episcopal” la Dibiskos (Timișoara), iar de la anul 1000 şi până la invazia mongolă din 1241/42, în Banat şi în părţile vestice ale României au existat circa 600 de mănăstiri, din care 400 au fost identificate. Acestea sunt doar câteva mărturii despre vechimea creştinismului la românii bănăţeni, pe care tinerii ortodocşi au posibilitatea de a le cunoaşte aici şi, astfel docu­mentați, de a se întări în dreapta credinţă, în dragostea faţă de Biserică şi de patrimoniul ei istoric.

Câţi tineri participă la ITO 2023 şi câţi voluntari sunt implicați în organizarea acestui eveniment internaţional?

La edițiile anterioare ale ITO au participat 40 de tineri din fiecare judeţ al ţării noastre, precum şi tineri din diaspora românească şi din Bisericile surori. Această rânduială, stabilită de Sfântul Sinod, se păstrează şi la întâlnirea de la Timişoara, cu menţiunea că din eparhiile Mitropoliei Banatului participă un număr mai mare de tineri. Astfel, din Arhiepiscopia Timişoarei vor veni peste 1000 de tineri din toate cele şase protopopiate; din Arhiepiscopia Aradului s-au anunţat 240 de participanţi, iar din Episcopia Caransebeşului, 78. Un număr sporit de tineri români, respectiv 60, vor veni din Episcopia Daciei Felix, adică din părțile Vârşeţului (Serbia), aflate sub juridicţia Patriarhiei Române. Pentru desfăşurarea acestui eveniment în condiţii optime, tinerii vor fi asistaţi de aproximativ 500 de voluntari: elevi, studenţi, profesori de religie, preoţi ș.a.

De bună seamă, la ITO Timi­șoara au fost invitaţi ierarhii Mitropoliei Banatului: Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului; Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului; Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei. De asemenea, la această întâlnire internaţională participă şi şapte ierarhi din Bisericile surori, din rândul cărora face parte ierarhul delegat al Sanctităţii sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului – Noua Romă.

Aşadar, mesajul de suflet, de prietenie şi de unitate în credinţă al acestei sărbători a tinerilor ortodocşi va ajunge în toate parohiile Mitropoliei Banatului, la românii din Serbia şi Ungaria, Basarabia şi Bucovina, în eparhiile ţării, la fraţii noștri din diasporă şi la Bisericile surori din Europa, Africa şi Asia.

În anul 2023, Timişoarei i-a fost conferit prestigiosul titlu de „Capitală Europeană a Culturii”. Cum înfrumuseţează şi îmbunătăţeşte, aşadar, Întâlnirea Internaţională a Tineretului Ortodox manifestările organizate în străvechea urbe de pe Bega?

Cred că Dumnezeu a rânduit ca ITO să fie organizat tocmai în anul acesta la Timişoara, în contexul Capitalei Europene, când oraşul nostru găzduieşte numeroase manifestări culturale şi artistice: spectacole, concerte, premiere de film şi de teatru, expoziții- eveniment, cum sunt expoziţiile Victor Brauner şi Constantin Brâncuşi, care atrag şi vor atrage mii de turiști din ţară şi de peste hotare. În capitala Banatului, oraşul prieteniei şi al bunei convieţuiri, vor străluci în lumina Capitalei Europene a Culturii cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos: „Voi sunteţi prietenii Mei!”, cuvinte care ne învaţă pe toți că „adevărata prietenie începe pe pământ şi se continuă în cer” (Fericitul Augustin). 

Ce particularităţi are evenimentul internaţional de la ­Timişoara dedicat tinerilor ortodocşi?

Particularităţile Întâlnirii de la Timişoara a tinerilor ortodocşi se regăsesc chiar în conceptul acestui eveniment, întocmit cu părinteasca purtare de grijă a Părintelui Mitropolit Ioan şi aprobat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre.

Astfel, se doreşte ca toată manifestarea să poarte pecetea spiritualităţii, a culturii şi a tradiţiei ortodoxe româneşti, să se axeze, în mod temeinic, pe promovarea virtuţii prieteniei în rândul tinerilor şi, mai presus de toate, să aibă o profundă componentă duhovnicească. Să nu uităm că Timişoara este un oraş multietnic, multicultural şi pluriconferenţial, vizitat, în zilele întâlnirii tinerilor, de foarte mulţi turişti din ţară şi de peste hotare, care vor fi atenţi la activităţile noastre şi vor aprecia autenticitatea valorilor ortodoxe promovate în cadrul acestora, frumuseţea privegherii de noapte din Catedrala Mitropolitană, cu părinţii de la Muntele Athos, varietatea costumelor tradiţionale purtate la „Procesiunea Prieteniei” şi modul în care tinerii ortodocşi din atâtea părți ale lumii, înfrăţiţi în tainica legătură a prieteniei, îşi trăiesc credinţa. De aceea şi programul artistic din deschiderea acestui impresionant eveniment a fost structurat în așa fel încât să cuprindă cântări psaltice, piese din repertoriul clasic internaţional, străvechi cântări corale şi de fanfară, adică de folclor local autentic etc. Un moment care va face să vibreze inimile tinerilor va avea loc în Piaţa Victoriei, unde s-au adunat timişorenii pentru a protesta față de regimul co­mu­nist-ateu, în zilele fierbinți ale revoluției din decembrie 1989. În acest loc, unde urmele gloanțelor încă se mai văd pe clădiri, vor fi prezenţi şi câțiva revoluționari care le vor vorbi tinerilor despre modul în care s-a derulat revoluţia de la Timişoara. Cu toţii vor îngenunchea apoi cu faţa spre catedrală şi vor rosti rugăciunea „Tatăl nostru…”, exact ca în decembrie 1989.

Pe treptele Catedralei Mitropolitane va fi ţinut un nou moment de rugăciune şi comemorare pentru eroii martiri căzuţi în revoluţia din decembrie 1989, iar tinerii vor forma, spre pomenirea lor, o cruce mare din candele pe treptele lăcaşului de cult. Ultima seară a manifestării este dedicată întâlnirii oaspeţilor noştri din ţară şi de peste hotare cu preoţii, credincioșii şi tinerii ortodocşi din zece parohii timișorene.

Această întâlnire, oblăduită sub cupola bisericilor în atmosfera curată de rugăciune, este un bun prilej de a consemna întreolaltă şi de a-şi împărtăşi trăirile şi experienţele dobândite la Timişoara, de a-şi prezenta activităţile bisericeşti şi modul în care tinerii de aici şi din alte eparhii se implică în viaţa culturală şi filantropică a Bisericii.

sursa: ziarullumina.ro

Adormirea Maicii Domnului, Sfântă Maria Mare sau Sântămaria, ultima sărbătoare a anului bisericesc închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, este cinstită de toată creștinătatea cu post și rugăciune, cu aleasă  bucurie și cu negrăite trăiri duhovnicești.

   Cultul Maicii Domnului, cristalizat încă din perioada Bisericii primare, tezaurizează acatiste și paraclise, rugăciuni și cântări duhovnicești de o frumusețe aparte, poezii, imnuri și icoane sfinte, nu puține făcătoare de minuni, care împodobesc, de două milenii, patrimoniul spiritual, artistic și cultural al umanității.
   Așezate în biserici, în mănăstiri, în diferite așezăminte și în casele credincioșilor, în muzee și în expoziții, icoanele Maicii Domnului, mereu cu Pruncul sfânt în brațe, grăiesc despre iubirea ei nemărginită față de Fiul lui Dumnezeu și fată de întreaga umanitate, îndeamnă la rugăciune și viață curată, la smerenie și sfințenie. În același timp, aceste icoane, unele zugrăvite cu secole în urmă, sunt opere prețioase de artă creștină care au inspirat generații întregi de pictori, zugravi, sculptori, poeți, scriitori, oameni de cultură, ale căror opere au contribuit si contribuie la luminarea prin cultură a umanității.

   Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, precedată de cele două săptămâni de post, ne-a învăluit și anul acesta în veșmântul ei de lumină, de har și de sfințenie. Rânduielile bisericești din aceste zile binecuvântate, rugăciunile înmiresmate de bucurie duhovnicească și de pace sufletească, cântările înălțătoare izvodite de imnologi cu dar și cu har, dar mai ales Prohodul Maicii Domnului ne-au transpus într-o stare de evlavie și de emoție cum numai Măicuța sfântă știe să transmită. Am simțit, cântând prohodul, că parcă nu noi trăim , ci Hristos trăiește în noi, că prin mutarea la cer a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, „îngerii s-au unit cu oamenii”, iar Împărăteasa cerului stă în dreapta Fiului său,  „înveșmântată în haină aurită și prea înfrumusețată”. Aceste sunt bucuriile curate și netrecătoare pe care le trăim de sfintele sărbători, acestea sunt darurile spirituale pe care ni le dăruiesc Domnul nostru Iisus Hristos și Preasfânta Sa Maică.
   Societatea în care trăim, tot mai secularizată și desacralizată, ne îndeamnă să ne trăim clipa,  ne „vinde” alte ingrediente, plăcute la prima vedere și ne oferă o multitudine de modalități, care de care mai atractive, de petrecere a timpului liber, fără Dumnezeu. Astfel, de o bună bucată de vreme, nu se mai prea vorbește și nu se mai scrie despre sărbătorile Adormirii Maicii Domnului, ale Nașterii, și ale Învierii Domnului, ori ale Pogorârii Sfântului Duh, ci despre „minivacanța“ de Sântămărie, de Crăciun, de Paști și de Rusalii, coloane întregi de mașini formându-se către locurile de petrecere de pe litoral, din stațiunile montane și de peste hotare.
   Mare bucurie mi-a făcut însă un mesaj primit de la o familie de credincioși în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. Plecați într-o scurtă vizită la Paris, tocmai cu prilejul acestei așa zise „minivacanțe”, cei doi soți și fiul lor au descoperit o biserică românească, nu departe de locul unde erau cazați și au hotărât ca,  în ziua praznicului, să participe la sfânta Liturghie. Citind acest mesaj minunat, mi-au venit imediat în minte cuvintele Evangheliei citite azi la Dumnezeiasca  Liturghie: două surori, Marta și Maria l-au primit pe Mântuitorul în modesta lor locuință. Marta, foarte bună gospodină, se străduia să-i ofere Oaspetelui cele mai alese bucate, în vreme ce Maria se așezase la picioarele lui Iisus și se bucura de inegalabilele Lui învățături. Intrigată de atitudinea surorii sale și dornică să împlinească regulile ospitalității orientale, Marta îndrăznește să-I spună Învățătorului: „Doamne, au nu socotești că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute!”
   Răspunzând Martei, Domnul Hristos spune: „Marto, Marto, te îngrijești și pentru multe te silești; dar un singur lucru trebuie: căci Maria partea cea bună și-a ales, care nu se va lua de la ea” ( Luca 10, 38-42).
   Sfinții Părinți spun că Marta și Maria reprezintă cele două componente ale spiritualității noastre creștin-ortodoxă: activă și contemplativă.
   La primirea mesajului de care făceam vorbire, m-am gândit că familia care mi l-a trimis împlinește, în puținele zile de vacanță, „plăcutul cu utilul”, bucuria de a vizita „orașul luminii” cu dorința de a sta două ceasuri „la picioarele lui Iisus”. În felul acesta, nu mai vorbim, așadar,  doar despre „minivacanță”, ci vorbim și despre trăirea în „duh și adevăr” a credinței în care ne-am botezat și despre cinstirea pe care o putem aduce, oriunde am fi, sărbătorilor noastre și, în ultimă instanță, lui Dumnezeu.
   Avem, iată, posibilitatea de a alege „parte cea bună care nu se va lua de la noi”, chiar dacă ne aflăm în concediu, vacanță, sfârșit de săptămână. Dumnezeu ne iubește și se bucură dacă Îl primim în casa noastră.

   Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii!

pr. dr. Ionel Popescu