Stiri

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscop și Mitropolit al Banatului, sala de festivități a parohiei Timișoara-Iosefin a găzduit miercuri, 9 aprilie 2025, Adunarea Generală a Societății Femeilor Creștin-Ortodoxe din Timișoara. În cadrul ședinței au fost prezentate raportul de activitate pe anul 2024,  situația financiară și calendarul de acțiuni pentru anul în curs.

Raportul de activitate a adus în atenția participanților proiectele sociale și educaționale derulate sub egida societății. Astfel, proiectul “ În temniță am fost și ați venit la Mine” a fost implementat în parteneriat cu Penitenciarul Timișoara și a contribuit la păstrarea legăturii dintre persoanele private de libertate și familiile lor, promovând totodată valorile creștine și reintegrarea socială. Credincioasele din societate s-au îngrijit ca 16 deținuți să participe la  pelerinajul de la Mănăstirea Sânandrei Colonie, unde au asistat la Taina Sfântului Maslu, iar la final au luat masa alături de familiile lor. De asemenea, un program de educație pentru viața de familie a reunit 11 persoane aflate în detenție.

Activitatea filantropică a societății s-a concretizat în derularea unor proiecte cu impact direct asupra comunității: „Adoptă o familie” (152 de copii și 103 adulți beneficiari), „Adoptă un zâmbet de copil” (18 elevi care au primit zilnic o masă caldă), „Adoptă o mămică” (sprijin pentru mame cu copii spitalizați), „Oportunități pentru toți” (ateliere creative pentru copii din Cerneteaz și Giarmata), și „Consilier în domeniul adicțiilor”, un program dedicat persoanelor dependente și familiilor acestora. În sprijinul acestor inițiative s-au implicat activ și credincioasele din parohiile Timișoara Viile Fabric și Timișoara Iosefin.

Societatea a acordat, totodată, două burse elevilor proveniți din familii defavorizate și a organizat evenimente dedicate Zilei Naționale a Familiei (15 mai), Înălțării Domnului, Zilei Eroilor și Zilei Vârstnicului (1 octombrie). În colaborare cu Căminul pentru persoane vârstnice din Timișoara, au fost oferite alimente, îmbrăcăminte și s-au organizat vizite periodice  la credincioșii îngrijiți.

Pentru anul 2025, societatea și-a propus extinderea colaborării cu Serviciul Social al Arhiepiscopiei Timișoarei și Fundația Filantropia, inițierea unui parteneriat pentru construirea unui așezământ destinat mamelor adolescente fără sprijin familial, realizarea unui site și a unor platforme de comunicare online, dar și intensificarea sprijinului oferit persoanelor vârstnice. Totodată, se dorește stabilirea unor legături cu liceele timișorene, în vederea implicării tinerelor apropiate de valorile Bisericii în proiectele societății.

Adunarea Generală a luat act de retragerea doamnei profesoare universitare dr. Daniela Iacob din funcția de președinte a societății și a aprobat numirea doamnei profesoare universitare dr. Simona Drăgan pe această funcție. De asemenea, au fost primite noi membre, din rândul cărora face parte și maica dr. Anastasia Pah, cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara.

În încheiere, părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, a transmis credincioaselor binecuvântarea părintească și cuvântul de apreciere al  Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Ioan pentru activitatea remarcabilă a societății pe plan social-filantropic și cultural și pentru atașamentul lor față de Biserică. Preacucernicia Sa făcut o scurtă incursiune în istoria de peste 90 de ani a acestei societăți, evidențiat colaborarea ei cu Centrul eparhial, Fundațiile „Filantropia” și „Preot Ioan Olariu”, cu parohiile timișorene și așezămintele sociale, reafirmând sprijinul deplin al Bisericii pentru continuarea acesteia.

Luni, 31 martie 2025, în sala „Preot Ioan Imbroane” a parohiei Timișoara Iosefin, s-a desfășurat cea de-a doua ediție a conferinței „Medicină și Credință”, având ca motto versetul biblic: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi” (Matei 9, 12).

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, întâlnirea a reunit trei specialiști din domeniul medical, care au abordat teme actuale la intersecția dintre sănătate și spiritualitate.

Delegații Părintelui Mitropolit Ioan la această conferință au fost parintele Ionel Popescu, vicar eparhial și parohul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din parohia Timișoara-Iosefin și  parintele Cristian Păiș, inspector eparhial și preot slujitor la această parohie.

Primul vorbitor, prof. univ. dr. Daniela Iacob, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, a susținut referatul „Binecuvântarea nașterii în familiile ortodoxe și provocările vremurilor moderne”. Ea a analizat impactul postmodernismului asupra familiei și nașterii, subliniind promovarea împlinirii personale prin relații interumane și a cultivării unei legături spirituale cu Dumnezeu. De asemenea, a abordat problematica nașterilor la vârsta adolescenței, fenomen des întâlnit în țara noastră. Doamna profesoară a evidențiat riscurile medicale, psihologice și sociale ale sarcinii la vârste fragede, precum și tendința opusă – amânarea maternității după 35-40 de ani. În acest context, familiile ortodoxe sunt încurajate să-și întărească viața spirituală, să prioritizeze valorile autentice și să sprijine tinerii părinți prin comunitatea bisericească.

Cel de-al doilea conferențiar, dr. Cristina Oprean, medic primar oncolog la Spitalul OncoHelp Timișoara, a susținut referatul „Cancerul la sân – de la prevenție la diagnostic precoce”. Ea a subliniat că această afecțiune reprezintă una dintre principalele cauze de deces oncologic la femei. Deși cauzele exacte ale cancerului de sân nu sunt pe deplin cunoscute, există factori de risc asociați, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și excesul de greutate. Doamna doctor Oprean a accentuat importanța unui stil de viață sănătos și a controalelor medicale regulate, pentru depistarea precoce a bolii.

Ultima conferențiară, dr. Natalia Cireap, medic primar chirurg oncolog la Spitalul Municipal Timișoara, a abordat tema „Cancerul la sân între mit și realitate”. Ea a prezentat metodele moderne de diagnostic, precum mamografia, ecografia, RMN-ul și biopsia, subliniind importanța controalelor regulate, în special pentru femeile de peste 40 de ani. Potrivit cercetărilor efectuate, un diagnostic timpuriu poate crește considerabil șansele de supraviețuire și recuperare.

Moderarea discuțiilor a fost asigurată de Ioana- Tania Țunaș, realizator la TVR Timișoara. La finalul conferinței, participanții au avut ocazia să adreseze întrebări pe marginea subiectelor prezentate.

La întâlnire au participat preoții protopopi Zaharia Pereș și Caius Andrașoni, din cadrul protopopiatelor Timișoara I și II,  preoți din eparhie, membre ale Societății Femeilor Creștin-Ortodoxe, credincioase din parohiile timișorene și tinere interesate de subiectele dezbătute.

Conferința a fost organizată de Mitropolia Banatului, în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și parohia Timișoara Iosefin.

În seara zilei de joi, 27 martie 2025, Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara a găzduit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, cea de a treia întâlnire din cadrul ciclului de conferințe prepascale, consacrat Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.

Această conferință a fost dedicată mărturisirii dreptei credințe în contextul proclamării sfinților care au slujit în părțile Banatului si ale Crișanei, în secolul al XX-lea. În acest cadru, pr. dr. Ionel Popescu, în colaborare cu pr. prof. dr. Alexandru Dan- Adam, diac. prof. dr. Răzvan- Emanuel Fibișan și diac. prof. drd. Cătălin- Adrian Moisescu au participat la o masă rotundă cu medalioane dedicate Sfinților Dumitru Stăniloae, Calistrat Bobu de la mănăstirile Timișeni, Săraca și Vasiova și Ilarion Felea de la Arad, urmată de prezentarea cărții „Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor – Decembrie ’89”, alcătuită de către Pr. Dr. Ionel Popescu.

Manifestarea, la care au participat studenții teologi dar și mireni, a debutat cu prezentarea celor trei medalioane hagiografice dedicate celor trei sfinți: Sf. Dumitru Stăniloae, Sf. Calistrat de la Timișeni, Săraca și Vasiova și Sf. Ilarion Felea.

Pr. prof. dr. Alexandru Dan Adam a vorbit despre viața și opera Sfântului Dumitru Stăniloae, subliniind importanța sa ca teolog și profesor, precum și contribuția sa la traducerea Filocaliei în limba română. Sf. Dumitru Stăniloae a fost unul dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși ai secolului al XX-lea, apreciat pentru lucrările sale de Teologie dogmatică și pentru rolul său în cunoașterea spiritualității ortodoxe.

Diac. prof. drd. Cătălin Adrian Moisescu a evocat figura Sfântului preot Ilarion Felea, subliniindu-i jertfa și credința neclintită în fața persecuțiilor comuniste. Ilarion Felea a fost un preot și profesor de teologie care a suferit și a murit în  închisoarea comunistă de la Aiud. El a rămas un model de credință și curaj pentru generațiile viitoare.

Diac. prof. dr . Răzvan Emanuel Fibișan a prezentat viața și activitatea Sfântului Calistrat de la Timișeni, Săraca și Vasiova, evidențiindu-i smerenia și darurile duhovnicești. Sf. Calistrat Bobu a fost un călugăr care a revitalizat viața duhovnicească în Banat, fiind cunoscut pentru blândețea și pentru smerenia sa.  Prezentarea celor trei medalioane a fost urmată de o scurtă dezbatere pe tema mărturisirii de credință.

În continuare, Dl. Gino Rado, președintele Asociației Memorialul Revoluției 1989 din Timișoara, a prezentat cartea “Preoți ortodocși bănățeni cu Sfânta Cruce sub tricolor – Decembrie ’89”, scrisă de către pr. dr . Ionel Popescu. dl. Gino Rado a evidențiat modul în care autorul a reușit să umple prin această lucrare un gol important în cercetarea și literatura de specialitate consacrată Revoluției din Decembrie 1989, evidențiind rolul preoților ortodocși bănățeni în acele momente cruciale ale istoriei României. El a arătat că Revoluția de la Timișoara a fost marcată de momente de  rugăciune către Dumnezeu, iar preoții au fost alături de popor în acele zile grele, având credința în Dumnezeu ca singur scut împotriva gloanțelor.

În încheiere, părintele vicar a evocat în fața studenților crâmpeie din lucrarea Bisericii în timpul dictaturii comuniste, schițând câteva portrete de preoți mărturisitori și amintind o serie de evenimente din viața mitropolitului Vasile Lazarescu. Curajul mărturisirii, asumarea cu jertfelnicie a Cuvântului lui Dumnezeu și împlinirea chiar și în condiții de prigoană a slujirii preoțești au ținut vie candela credinței, care s-a transmis tainic și către inimile generațiilor de tineri care în Decembrie 1989 au răsturnat în cele din urmă dictatura comunistă-atee din România 

Manifestarea a fost înfrumusețată de prezența corului studenților teologi. Sub bagheta pr. asist. drd. Laurian Popa, imnele specifice Postului Mare au completat atmosfera de reculegere și de rememorare a trecutului zbuciumat al Bisericii noastre.

Întâlnirea s-a încheiat cu o rugăciune comună și o invitație la reflecție asupra vieții și învățăturilor sfinților evocați. Participanții au fost îndemnați să urmeze exemplul de credință și mărturisire al sfinților evocați, într-o lume care are nevoie de modele spirituale autentice.

Această a treia conferință prepascală organizată de către Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie, moderată de părintele conf. univ. dr. Constantin Jinga, a fost un prilej deosebit pentru comunitatea academică și bisericească din Timișoara de a se reuni și a reflecta asupra valorilor spirituale și culturale ale istoriei  Bisericii Ortodoxe Române.

Aleasă, binecuvântată și încărcată de mireasmă duhovnicească este ziua de 25 martie a fiecărui an. Sărbătoare Împărătească, Buna Vestire este, de două milenii, ziua în care o cinstim pe Sfânta Fecioară Maria ca Născătoare de Dumnezeu, ca Măicuța noastră sfântă și preacurată.

Sfânta Evanghelie citită la Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur, care începe,  ca rânduială specială, cu Vecernia, precum și cântările praznicului ne înfățișează momentul cutremurător al pogorârii arhanghelului Gabriel la Nazaret și al dialogului cu Maria Fecioara, căreia îi aduce vestea cea bună, așteptată de milenii, că a fost aleasă să-L nască pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.

Arhanghelul Gabriel este înfățișat cu o floare de crin alb în mână, simbolul nevinovăției, al curăției sufletești și al fecioriei, virtuți care împodobeau făptura Mariei, „cea plină de har”. La Buna Vestire sărbătorim, așadar, „începutul mântuirii noastre”, o cinstim pe „cea mai aleasă decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii”, pe care Dumnezeu a cinstit-o mai întâi și pe care o cinstesc „toate neamurile” credincioase de pe pământ. Cinstind-o pe ea, le cinstim pe toate fecioarele care și-au închinat viața slujirii lui Hristos și pe toate mamele care au născut fii și fiice, spre slava lui Dumnezeu și dăinuirea neamului omenesc.

 În această zi de sfântă sărbătoare, în biserica noastră a fost săvârșită, după sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire pentru doi intelectuali de frunte ai Timișoarei de altădată: Emanuil Ungurianu și Ioachim Miloia.

Acești vrednici înaintași au fost oameni credincioși, atașați Bisericii și valorilor perene ale culturii și spiritualității noastre creștin-ortodoxe. Pe lângă acestea, fiecare a rămas, într-un fel sau altul, în istoria parohiei noastre.

Emanuil Ungurianu este ctitor al parohiei Timișoara „Principele Carol”, pentru înființarea căreia a luptat încă din anul 1902 și pe care a întemeiat-o în anul 1921. Acestei parohii i-a lăsat, de altfel, prin testament și o sumă apreciabilă.

Ioachim Miloia, unul din cei mai cunoscuți și apreciați oameni de cultură și artă ai Banatului, fost membru în Consiliul parohial, a așezat primele scene picturale pe cupola altarului și pe cea a Pantocratorului bisericii noastre.

Amândoi au trecut la Domnul  la sărbătoarea Bunei Vestiri: Emanuil Ungurianu  în anul 1929, iar Ioachim Miloia în 1940. Personalitatea acestora a fost evocată de părintele inspector eparhial Cristian Păiș.

Acestor ctitori ai parohiei și ai bisericii le datorăm recunostința, prețuirea și dragostea noastră creștinească și avem misiunea sfântă de a-i pomeni la altarul bisericii pe care ne-au lăsat-o moștenire. Spre aducere aminte de ostenelile și  jertfele lor, Consiliul parohial le-a așezat busturile pe „Aleea personalităților” din parcul bisericii.

Biserica noastră a rânduit trei sărbători închinate sfintei Cruci: 1 august-Scoaterea Sfintei Cruci, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; 14 septembrie- Înălțarea Sfintei Cruci și Duminica a treia din Postul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos sau Postul Mare.

Așezată la mijlocul Postului Păresimilor, Duminica a treia este un popas duhovnicesc de mare însemnătate pentru toți creștinii. În această zi de sărbătoare, prin rugăciunile și cântările bisericești, cinstim “lemnul de viață făcător” , “steagul de biruință “ al creștinismului și, implicit, pe Hristos Mântuitorul, Care a murit pe cruce“ pentru mântuirea noastră!”

Pentru a cinsti acest “altar de jertfă” al creștinătății, în biserica noastră și în toate bisericile catedrale, parohiale ori mănăstirești, sfânta Cruce, frumos împodobită, a fost așezată pe Sfânta Masă și, la Doxologia mare  de la Utrenie, în dangătul clopotelor, a fost scoasă și așezată spre închinare în mijlocul bisericii.
Preoții și numeroșii credincioși veniți la biserică ne-am închinat cu evlavie și am cântat cu bucurie: “Mântuiește, Doamne, poporul Tău…” și “ Crucii Tale, ne închinăm, Hristoase și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim!”

În timpul închinării, la strană se cânta duios străvechea stihire :” Veniți credincioșilor, să ne închinăm lemnului de viață făcător, pe care Hristos, Împăratul măririi, de bunăvoie mâinile întinzându-și, ne-a înălțat la fericirea cea dintâi…Veniți toate moștenirile neamurilor, Crucea Domnului cu cântări să o cinstim… Pe tine acum cu frică creștinii sărutându-te, și pe Dumnezeu, Cel ce S-a pironit pe tine, Îl mărim strigând: Doamne, Cel ce Te-ai răstignit pe ea, miluiește-ne pe noi, ca un bun și de oameni iubitor!”

În Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Învierii Domnului sau al Paștilor, sute de credincioși timișoreni au umplut biserica și curtea parohiei, pentru a participa la Utrenie și la sfânta Liturghie.

Încălziți de razele binefăcătoare ale soarelui și cu sufletele luminate de sfintele rugăciuni și de armoniile negrăite ale cântării corale, mare parte din cei prezenți, copii, tineri și vârstnici, au primit Sfântul Trup și Scumpul Sânge al Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre unirea deplină cu El, spre iertarea păcatelor și viața de veci.

La finalul sfintei slujbe, un grup de copilași a purtat pe brațe, în fața credincioșilor, icoanele celor 16 clerici, monahi și preoți de mir, mărturisitori ai dreptei credințe în perioada regimului comunist-ateu, pictate recent, canonizați anul acesta de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Din rândul acestora fac parte, spre bucuria noastră, doi părinți din Mitropolia Banatului: sfântul cuvios Calistrat Bobu de la mănăstirile Timișeni, Săraca și Bocșa Vasiova, precum și sfântul preot mucenic Ilarion Felea, omorât în închisoarea de la Aiud.

Preotul paroh Ionel Popescu a subliniat importanța Duminicii Ortodoxiei în viața și istoria Bisericii, a evidențiat importanța cinstirii icoanelor, a Sfintei Cruci și a moaștelor și a precizat că, în contextul aniversării a 140 de ani de la dobândirea Autocefaliei și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, proclamarea a 16 sfinți este un moment istoric, menit să reconfirme faptul ca misiunea Bisericii este de a fi „născătoare de sfinți”, după porunca biblică: „Fiți desăvârșiți, pentru că Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este!”

Providențial a fost pentru noi momentul acesta binecuvântat tocmai în prima duminică a urcușului duhovnicesc spre Înviere, când i-am cinstit pe  cei 40 de martiri ai credinței din Sevastia Armeniei, dar și pe luptătorii anticomuniști dinainte de 1989, pătimitori „în lagăre, închisori și deportări!”

În duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau a Lăsatului sec de carne ( 23 februarie ), preoții și credincioșii parohiei Timișoara Iosefin l-au pomenit pe preotul ctitor Ioan Imbroane, plecat la Domnul în urmă cu 84 de ani ( 21 februarie 1941). Momentul comemorativ a avut loc în biserica „Nașterea Maicii Domnului”, ctitorită de acest vrednic slujitor al Altarului.

La finalul slujbei de pomenire, preotul paroh Ionel Popescu a evocat personalitatea celui pomenit, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți slujitori ai Bisericii bănățene din perioada interbelică.

Preotul Ioan Imbroane, născut în localitatea Coștei, azi în Serbia, a funcționat ca preot paroh la Rusca Montană, lângă Oțelu Roșu și a fost desemnat, pentru calitățile sale organizatorice, să formeze Garda Națională la Caransebeș, în anul 1918.
Venind la Timișoara, a fost încadrat profesor de religie la Liceul „Carmen Silva”, apoi a fost numit, prin concurs, în anul 1927,  preot paroh la nou înființata parohie Timișoara „Principele Carol”, denumită ulterior Iosefin. Întrucât avea o pregătire teologică și culturală solidă, îmbogățită și în Austria-Germania,  preotul Ioan Imbroane a fost desemnat consilier cultural la Episcopia Timișoarei, reînființată în anul 1939.

Deși a păstorit la Iosefin doar 14 ani, realizările preotului Imbroane sunt întru totul remarcabile. Astfel, între 1930-1932 a construit „Casa Culturală” (parohială),  iar între 1931-1936 a finalizat lucrările de construcție la monumentala noastră biserică.
Concomitent, a înființat corala „Doina Banatului” și Societatea „Sfânta Maria”, a femeilor creștin-ortodoxe, împreună cu care a desfășurat o intensă activitate social-filantropică, menționată în presa timișoreană a vremii.

Ostenelile acumulate în acea perioadă de muncă intensă i-au afectat însă sănătatea și, la 21 februarie 1941, a trecut la Domnul. A trăit doar 51 de ani, dar a lăsat în urmă o bogată moștenire în toate sectoarele vieții bisericești din parohia pe care a păstorit-o și nu numai.

În semn de prețuire și recunoștință, Consiliul parohial i-a amenajat locul de veci sub altarul bisericii pe care a ctitorit-o, peste care a așezat o lespede de marmură, iar pictorul Anastase Demian l-a împodobit cu pictură.

La momentul emoționant al pomenirii de azi au participat și urmași ai familiei preotului Ioan Imbroane, din Timișoara și București: familiile Cornelia Imbroane și Iuliana Osiceanu. Doamna Osiceanu și fiul ei Gabriel au donat parohiei un minunat tablou în pastel al părintelui Ioan, realizat în vremea tinereții lui, iar preoții slujitori le-au oferit celor două familii icoane ale Maicii Domnului.
Comemorarea părintelui ctitor Ioan Imbroane s-a încheiat la mormântul său, unde rudeniile au depus buchete cu flori, au aprins candele și au păstrat momente de reculegere.

Vineri, 21 februarie 2025, în necropola mitropoliților de sub altarul Catedralei mitropolitane „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara, a avut loc comemorarea mitropolitului Vasile Lazarescu, la 56 de ani de la moartea sa.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului, slujba parastasului a fost oficiată de părintele vicar Ionel Popescu, împreună cu un sobor de preoți și diaconi de  la Centrul eparhial și  catedrală.

La slujba de pomenire au fost prezenți membri ai familiei fostului mitropolit, numeroși credincioși, călugări, veniți pentru a-l cinsti pe ierarhul bănățean umilit, acuzat pe nedrept și pensionat forțat de către regimul comunist-ateu.

La finalul slujbei de pomenire, părintele vicar Ionel Popescu a evocat viața și slujirea mitropolitului Vasile Lazarescu, atât în calitate de episcop al Timișoarei, cât și în demnitatea de arhiepiscop  și Mitropolit.

„Mitropolitul Vasile Lazarescu a fost, este și rămâne un ierarh mărturisitor în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Acesta i-a protejat în perioada de după 1945 pe fruntașii vieții sociale din Banat și  pe intelectualii creștini  de aici, care erau persecutați de regimul comunist, pe mulți susținându-i financiar în suferințele și lipsurile prin care treceau.

Misiunea la frații din Basarabia și susținerea celor care au contribuit la zidirea Catedralei mitropolitane l-au costat scoaterea abuzivă din scaunul mitropolitan al Timișoarei, înscenându-i-se,  prin intermediul Securității și al slugilor acesteia, fapte pe care el nu le-a săvârșit niciodată. El a rămas cu conștiința curată, a rămas și trebuie să rămână în amintirea noastră ca un adevărat ierarh mărturisitor, care poate cândva va fi avut în vedere și pentru canonizare.

A suferit mult, foarte mult, când a fost alungat de aici și a pribegit la Buziaș, apoi la Sâmbăta de Sus, iar pentru că îl urmau credincioșii, care l-au iubit foarte mult, i s-a   domiciliul  obligatoriu la Mănăstirea Cernica, unde a și încetat din viață la data de 21 februarie 1969.

A fost înmormântat în monumentala criptă a familiei de la Cornești, iar după 1990, prin purtarea de grijă a mitropolitului Nicolae Corneanu, rămășițele sale pământești au fost așezate, așa cum se cuvine pentru un ctitor, în gropnița Mitropoliților Banatului, de sub altarul catedralei noastre, la ctitorirea căreia a ostenit atât de mult”, a spus preotul Ionel Popescu, vicar eparhial . 

De asemenea, părintele vicar a mai arătat că Mitropolitul Vasile este un vrednic urmaș al Sf Iosif cel Nou de la Partoș, ce ne-a lăsat o moștenire spirituală și științifică valoroasă.

„Să-i purtăm în suflet chipul de ierarh, propovăduitor al credinței și chipul de teolog, autor de numeroase lucrări științifice de mare folos. Pentru teologia românească, a fost un liturgist de excepție, un cântăreț cu o voce minunată, dăruită de Dumnezeu, și un filantrop, pentru că a ajutat foarte mult pe cei aflați în lipsuri, nevoi și suferințe.

Să-i purtăm în minte și în suflet acest chip, iar voi, cei care îi sunteți urmași, să nu uitați niciodată că din neamul vostru a răsărit un urmaș al Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, în scaunul mitropolitan al Banatului. Să vă rugați pentru el, căci îl aveți pe el ca mijlocitor de mare folos.

Bunul Dumnezeu să primească rugăciunea noastră și pomenirea adusă pentru el, să-l ierte și să-l odihnească în cetele ierarhilor iubitori de Hristos din ceruri”.

Mitropolitul Vasile Lazarescu continuă să ocupe un loc central în istoria și memoria Bisericii Ortodoxe Române, rămânând o personalitate emblematică atât pentru instituția pe care a slujit-o, cât și pentru comunitatea credincioșilor din Banat.

***

Mitropolitul Vasile Lazarescu s-a născut la 1 ianuarie 1894 în localitatea timișeană Corneşti. A urcat pe rând treptele slujirii în Biserică, fiind mai întâi hirotonit preot necăsătorit, apoi fiind numit protopop (1926). S-a călugărit în anul 1928 la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, apoi a primit rangul de protosinghel (1928) şi pe cel de arhimandrit (1929). La 21 octombrie 1933 este ales episcop al Caransebeşului, fiind hirotonit în catedrala din Caransebeș, la 31 decembrie 1933 şi înscăunat la 15 aprilie 1934. La 12 iunie 1940 este ales episcop al Timişoarei și înscăunat la 25 martie 1941, în biserica Parohiei Timişoara-Iosefin. Prin ridicarea eparhiei în rang în anul 1947, devine arhiepiscop al Timişoarei, apoi mitropolit al Banatului, fiind instalat la 26 octombrie 1947, în Catedrala mitropolitană din Timișoara, păstorind pe credincioșii bănățeni până în 1961. A trecut la cele veşnice în ziua de 21 februarie 1969, la mănăstirea Cernica, fiind înhumat, în cripta familială din localitatea sa natală. În aprilie 1993 a avut loc ceremonia de deshumare a osemintelor, acestea fiind aduse la Catedrala mitropolitană din Timişoara, unde, în prezenţa chiriarhilor Mitropoliei şi a numeroşi clerici şi credincioşi, au fost reînhumate în cripta ierarhilor de la subsolul lăcașului de cult.

Stranele sunt locurile din biserică în care stau cântăreții și dau răspunsurile la sfânta Liturghie și la celelalte slujbe ale Bisericii noastre. De asemenea, în aceste spații se păstrează toate cărțile de cult folosite de către cântăreții bisericești.

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” a parohiei Timișoara Iosefin are două strane, în care, atunci când erau mai mulți cântăreți, se cânta antifonic (alternativ). Astăzi se cântă, din păcate, doar din strana dreaptă, ca în marea majoritate a bisericilor, strana stângă fiind folosită pentru spovedanie și slujbe individuale.

Întrucât, odată cu trecerea anilor, aceste spații s-au degradat, Consiliul parohial a luat hotărârea de a le reamenaja și înfrumuseța.

Astfel, mobilierul existent în strane, confecționat de sculptorul Traian Novac, a fost demontat, curățat, șlefuit până la lemn, degresat și lăcuit, spațiile libere fiind completate cu bănci și jilțuri noi, sculptate după modelul celor realizate cu zeci de ani în urmă. Totodată, pereții dintre ferestrele stranelor au fost placați cu lambriuri, pe care sunt aplicate modele sculpturale întocmai ca cele existente pe marginile jilțurilor din biserică.

Împodobite astfel, stranele bisericii noastre parohiale conferă lăcașului de cult o notă de eleganță și sobrietate, potrivită pentru spațiul din care înălțăm cântări de laudă și preamărire către bunul Dumnezeu.

Odată cu aceasta, mulțumim sculptorilor Alexandru și Ionel Păun pentru calitatea lucrărilor executate și tuturor credincioșilor care au contribuit material la realizarea lor.